Revendicare proprietate teren dupa 27 de ani de la demolarea casei

In anul 1984 cetateanul A a decedat, in urma sa ramanand o masa succesorala compusa dintr-o casa de locuit construita din paianta, anexe gospodaresti si un teren in suprafata de 1245 mp (din care era recunoscuta in acte doar 250 mp, conform legilor in vigoare atunci), totul evaluat la 70.000 lei, dupa care mostenitorii au deschis succesiunea, acceptata numai de mostenitorul B, ceilalti renuntand. Casa si anexele au ramas nelocuite, mostenitorul B locuind la peste 300 km de localitatea respectiva, astfel ca acestea au inceput sa fie devastate de catre vecini, care si-au insusit o parte din materialele incluse in constructie (acoperis din tigla si tabla, stalpi si grinzi din lemn), constructiile incepand sa se degradeze.
In anul 1986 mostenitorul B a vrut sa vanda casa, in starea in care se afla, unei rude apropiate, dar nu a putut face asta deoarece zona respectiva era propusa pentru sistematizare, casele urmand a fi demolate iar terenurile redate agriculturii. De aceea, pentru a mai recupera ceva din valoarea casei, mostenitorul B a vandut vecinului C materialele care se mai gaseau in anexele gospodaresti, iar vecinului D pe acelea din casa de locuit, cu conditia ca acesta sa se ocupe si de demolarea casei, mostenitorul neavand posibilitateasi nici timp sa se ocupe de aceasta. A fost incheiata o chitanta de mana cu suma de 6000 lei, cat s-a convenit, aceasta urmand a se achita in 2 rate, asa cum s-a si intamplat. Pe chitanta s-a specificat clar ca acea suma reprezenta contravaloarea materialului ce va rezulta in urma demolarii si nu casa in sine. Deasemeni s-a convenit cu cumparatorul (vecinul D) ca acesta sa foloseasca terenul pe care era casa cu conditia de a ingriji mormantul decedatului A. Casa a fost demolata in scurt timp dupa aceasta (cca. 2 luni), insa vecinul D a distrus si fantana, gardul imprejmuitor din scanduri (cca. 75 m lungime) si a taiat toti pomii din curte (cca. 20), incalcand astfel conventia.
In anul 1991 a aparut Legea 18 (Legea Fondului Funciar) prin care mostenitorilor lui A le sunt acordate drepturile de proprietate asupra intregii suprafete de 1245 mp. La reconstituire mostenitorul B a depus cerere in acest sens si i s-a eliberat titlul de proprietate in anul 2000. La actiunea de reconstituire a avut pretentii asupra acestui teren si vecinul D, insa neavand nici un act doveditor al calitatii de proprietar, i s-au respins aceste obiectii. Dupa aceea mostenitorul B a intabulat terenul care a fost trecut in Cartea Funciara pe numele sau.
Acum, la 27 de ani dupa tranzactionarea materialului din demolare, vecinul D a deschis o actiune de constatare a faptului ca in 1986 el a cumparat casa, nu materialul rezultat din demolarea casei sustinand ca el ar fi platit impozitul pe acel teren, cu toate ca nu avea nici un act de proprietate si deci nu exista nici o baza legala de impunere, in tot acest timp mostenitorul B platind impozitul in fiecare an. In acest sens cere anularea tuturor actelor care privesc acest teren si recunoasterea sa ca proprietar legitim.
Intrebarea este daca actiunea lui D are temei legal si ce cale de atac poate folosi B pentru a isi apara dreptul de proprietate asupra terenului in cauza?