Solutionare litigii: Tribunal sau Curtea de Arbitraj a Reg. Comertului

Un răspuns la întrebările dumneavoastră ar avea nevoie de cîteva pagini.

Pentru arbitraj, citiţi art.340-371 Cod procedură civilă.

Curtea de arbitraj este de pe langa Camera de COmert, nu registrul comertului, sunt diferite.

Teoretic arbitrajul e preferabil, deoarece procedura este mult mai rapida si partile pot conveni ca decizia este finala. Asta insa nu inseamna ca partea nemultumita nu poate incepe si o procedura comuna, in instanta, pentru anularea deciziei arbitrale, ceea ce poate conduce de fapt la prelungirea duratei si marirea costurilor de solutionare.
Practic, nu am vazut foarte multe cazuri in care decizia arbitrala sa nu fie respectata. Asta insa tine foarte mult de bunul simt al celor implicati in disputa...

Pentru documentare privind regulile de procedura si ...taxele si cheltuielile arbitrale (mai ales), incepeti de aici.

[ link extern ]
[ link extern ]

Potrivit prevederilor ,art. 340 C.proc.civ., persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu a drepturilor, pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afara de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a face tranzacţii.
Intr-adevar, exista particularităţi faţă de justiţia statală.

Prin precizarea "intr-un contract comercial a institutiei unde se vor solutiona eventualele litigii", partile acelui contract pot investi un arbitru (sau mai multi) cu competenta solutionarii litigiului respectiv.
Marele dezavantaj al arbitrajului fata de judecata clasica in fata instantei este faptul ca partile renunta la garantie de nepartinire si independenta pe care le ofera justitia statala. Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, posibilitatea de a se reveni la instanta judecatoreasca si la procedura urmata de aceasta in solutionarea diferendului. De asemenea, cauzele care pot conduce la desfiintarea hotararii nu sunt atat de cuprinzatoare ca si motivele prevazute pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotarărilor judecatoresti.
Lasand la o parte acest dezavantaj, avantajele arbitrajului sunt multiple:

In primul rand costurile arbitrajului (onorariile arbitrilor) sunt net inferioare costurilor judecatii clasice.
Partile pot stabili, prin conventia arbitrala sau printr-un act separat, regulile de procedura pe care tribunalul arbitral sa le urmeze in solutionarea litigiului, arbitrii judecand cauza in echitate sau in drept.

Un alt avantaj realmente important al arbitrajului in fata instantelor statale este confidentialitatea pe care o acorda partilor, desfasurarea procedurii arbitrale realizăndu-se in cerc inchis, ce permite pastrarea secretului comercial si evitarea publicitatii judiciare, aspect deloc neglijabil mai ales in raporturile comerciale. Natura „privata" a arbitrajului explica faptul ca arbitrajul nu este guvernat de principiul publicitatii. Astfel, numai partile - personal sau prin reprezentantii lor - participa la dezbaterea litigiului. Nici hotarărea tribunalului arbitral nu se pronunta in sedinta publica, ea fiind adusa numai la cunostinta partilor implicate.

Celeritatea întregului proces este un alt motiv pentru care arbitrajul este de preferat în locul procedurii clasice. Procedura arbitrală se desfăşoară pe parcursul a cel mult 12 luni în arbitrajul internaţional şi 6 luni în cel intern

Un alt avantaj prezentat de arbitraj este facultatea părţilor de a alege şi numi arbitrul sau arbitri.

Personal , as opta pentru arbitraj, pentru simplul motiv ca se lipseste de formalism.

Pentru a apela la arbitraj, nu trebuie mentionat acest fapt in contract (clauza compromisorie), existand si posibilitatea unei conventii ulterioare.