Suspendare raport serviciu pe o perioada mai mica de o luna

Pentru personalul contractual din sectorul bugetar exista reglementari exprese in acest sens. In acest sens, art. 25 din H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, prevede :
„Art. 25. - (1) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situatii personale:
a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
c) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.
(2) Salariatii au dreptul la concedii fara plata, fara limita prevazuta la alin. (1), in urmatoarele situatii:
a) ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; de acest drept beneficiaza atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata;
b) tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate -, in ambele situatii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.
(3) Concedii fara plata pot fi acordate si pentru interese personale, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), pe durate stabilite prin acordul partilor.”

Prevederile din hotararea mentionata se aplica si functionarilor publici, in temeiul art. 22 alin. (7) din O.G. nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007

Va multumesc pentru raspuns dar tocmai aici am marea nelamurire (am uitat sa spun suntem functionari publici):
Conform H.G.250/1992 „Art. 25. - (1) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, iar in Legea 188/1999(r2) privind Statutul functionarilor publici Art. 95. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii: (2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani. Drept urmare perioada de 6 zile ce este suspendare sau concediu fara plata.
Va multumesc

Salariatul respectiv, in cererea sa, trebuie sa mentioneze motivul pentru care solicita suspendarea rap.de sv. (de ex.pentru interese personale). Sau solicita concediu fara plata de 6 zile.
Astfel, se intocmeste o dispozitie de suspendare a rap.de sv. pentru interese personale, sau pentru concediu fara plata, pe o perioada de...6 zile, spuneati Dvs.
Deci nu este vorba ori de suspendare, ori de concediu de fara plata. Indiferent care este motivul, concediu fara plata, sau pentru interese personale, raportul de serviciu se suspenda pe aceasta perioada
In cazuri similare, pt concediu fara plata, am folosit ca temei legal: art.54 din Legea nr.53/2003; art.117 din Legea nr.188/1999; art.25, alin.3 din HG nr.250/1992.