va redau mai jos partea din Codul civil referitoare la DESPRE ZIDUL SI SANTUL COMUN, care in mod sigur va va ajuta sa va rezolvati problema ( referitor la consturctii poate apelati si la Legea nr. 50/1991 rep. in 2004, lege privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) :
Sectiunea I: Despre zidul si santul comun
Art. 590
În orase si la tara, orice zid care serveste de despartire între cladiri sau între curte si gradina, si între ograde la tara, se socoteste comun, daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul.
Art. 591
Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealalta parte înfatiseaza un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupune ca apartine exclusiv proprietarului despre care exista planul înclinat.
Art. 592
Reparatia si recladirea zidului comun sunt în sarcina tuturor devalmasilor, si în proportie cu dreptul fiecaruia.
Art. 593
Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri, renuntând la dreptul sau, daca însa zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa.
Art. 594
Fiecare coproprietar poate sa zideasca în contra unui zid comun si sa bage grinzi sau legaturi în toata grosimea zidului, lasând 54 milimetri despre vecin, fara prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sa scurteze acele grinzi pâna în jumatatea zidului, în caz când si el ar voi a pune grinzi tot în acele locuri, sau a lipi un cos (C. civ., 599, 610, 611).
Art. 595
Orice coproprietar poate sa înalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala înaltarii, reparatiile de întretinere pentru partea înaltata si totodata pagubirile pentru sarcina cauzata zidului comun în proportie cu înaltimea.
Art. 596
Daca zidul comun nu e în stare a purta greutatea înaltarii, cel ce vrea sa-l înalte e dator a-l face din întreg din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos în grosime sa-l faca pe locul sau.
Art. 597
Vecinul care n-a contribuit la înaltare poate câstiga dreptul de comunitate, platind cheltuiala pe jumatate, precum si pretul pe jumatate al locului ce s-ar fi întrebuintat pentru îngrosarea zidului.
Art. 598
Orice vecin al unui zid poate sa-l faca comun, în parte sau tot, platind stapânului zidului jumatate din valoarea sa, sau jumatate din valoarea partii ce vrea sa faca comuna, precum si jumatate din valoarea locului pe care este cladit zidul.
Art. 599
(1)Unul din vecini nu poate gauri zidul comun, nici sa alature sau sa sprijine de dânsul vreo lucrare, fara consimtamântul celuilalt.
(2)În caz de împotrivire, el nu poate face aceasta fara a regula mai întâi prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sa nu vatame drepturile celuilalt.
Art. 600
Fiecare poate în orase si suburbii a îndatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea îngradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; înaltimea îngradirii se va hotarî dupa regulamentele particulare, sau dupa obiceiul obstesc si în lipsa de regulamente si de obicei, înaltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
Art. 601
Când se recladeste un zid comun sau o casa, toate servitutile active si pasive se perpetua în privirea noului zid sau a noii case, fara a se putea însa îngreuna, daca recladirea s-a facut mai înainte de împlinirea prescriptiei (C. civ., 636 si urm.).
Art. 602
Toate santurile între doua proprietati se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603
Este semn de necomunitate când pamântul e înaltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604
Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui în partea caruia pamântul e aruncat.
Art. 605
Santul comun trebuie întretinut cu cheltuiala comuna.
Art. 606
Orice gard ce desparte doua proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura din doua proprietati va fi îngradita, sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestulatoare care sa constate din contra.
Art. 607
Nu e iertat a sadi arbori care cresc înalti decât în departarea hotarâta de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante si recunoscute si în lipsa de regulamente si de obiceiuri, în departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii înalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
Art. 608
(1)Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distanta mai mica sa se scoata.
(2)Acela pe a carui proprietate se întind cracile arborilor vecinului poate sa-l îndatoreze a le taia.
(3)Daca radacinile se întind pe pamântul sau are drept a le taia singur.
Art. 609
Arborii ce se afla în gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e în drept a cere sa-i taie.
As dori sa va intreb daca am inteles bine:
Doresc sa aplic plasa de policarbonat semitransparent pe un gard alcătuit din panouri plasă sudată (Dimensiune ochi : 100x100), susţinute de stâlpi de fier); Zidul de 20 cm+tevile +manopera sunt ale mele, panourile de plasa sunt ale vecinului.
Vecinul are garajul sprijinit de gard+2 porti prinse cu balamalele de tevile mele (avem iesire la 2 stazi).
El nu vrea sa participe la cheltuieli si totodata nu vrea sa ma prind cu policarbonatut de plasele lui (plase sudate de stalpii de fier care sunt ai mei)
Din articolul: 681 din Codul civil:
Fiecare coproprietar poate să nu participe la cheltuielile de întreţinere şi reparare, renunţând la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii comune, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcţie sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărţiturii comune.
.........eu am inteles ca ori participa la cheltuieli, fiind obligat datorita faptului ca se sprijina de zidul comun........ori renunta la dreptul sau de proprietate....si atunci, in cazul in care nu ma lasa nici sa ma prin de plasele lui....eu am dreptul sa-i tai balamalele, etc
avocatnet.ro explicăm legislația
MITULINA, utilizator
radubogdan