A doua rejudecare cu trimitere intr-un dosar de executare silita

Rog frumos sa-mi raspundeti daca este legala a doau rejudecare si ce trebuie facut?.
Sunt de 3 ani hartuit, ca parat intimat, intr-un dosar civil "contestatie la executare silita" pe o contestatie formulata de o institutie publica avand calitatea de debitor urmarit in dosarul de executare silita unde prin depunerea originalului unui titlu executoriu si plata totala la un executor judecatoresc am devenit creditor urmaritor. Executarea silita e finalizata, debitorul urmarit a achitat total creanta pecuniara si n-a contestat, in termen, nici executarea propriuzisa nici vreun act de executare silita din acest dosar [art.399(1) vechiul C.proc.civ]
Pana aici e totul clar.
Dar a primit de la tertul poprit , o unitate de trezorerie, o adresa prin care aceasta ca tert poprit il informa ca a primit de la executorul judecatoresc dispozitia sa-i popreasca conturile deschise la ea, desi la data respectiva trezoreria nu avea inca baza legala s-o trimita caci abia dupa 1 an aceasta situatie a fost reglementata si dispusa printr-un ordin al ministrului Finantelor Publice.
Pentru ca fusese invinsa anterior, irevocabil, in contestatia la executare promovata impotriva somatiei primite de la executorul meu jud. si pentru ca adresa de informare de la tert picase "in termen" contestatoarea a formulat o alta contestatie la executare impotriva acestei adrese de la tert strecurand-o din nou la aceeasi judecatorie ( care-i respinsese prima contestatie impotriva adevaratei somatii pe tardivitate) reclamand mincinos ca i-ar prejudicia interesele institutie si contestand actul de informare a tertului ca-r fi SOMATIE-instiintare si ca ESTE DIN DOSARUL DE EXECUTARE SILITA.
Asta s-a petrecut in urma cu 3 ani.
Bineinteles ca instanta de fond, pe mana cu institutia guvernului, "a pus botul" si a pus pe rol, in stare de judecata, aceasta a doua contestatie la executare. De atunci tot ridic impreuna cu alte alte exceptii de ordine publica, exceptia "inexistentei din punct de vedere juric a cauzei a cauzei" pentru ca adresa de informare cu numar si data de inregistrare emisa de tertul poprit nu a fost , nu este si nu va fi niciodata SOMATIE cum reclama debitorul urmarit c-ar fi, prejudiciindu-i interesele, si nici nu este "din dosarul de executare silita" cum mincinos arata.
Prima instanta de fond a respins aceasta contestatie ca inadmisibila , constatand corect, ca debitorul urmarit nu a inteles sa formuleze in termen contestatie la executare inpotriva executarii propriuzise sau a actelor de executare silite emise de executorul judecatoresc in dosarul de executare silita.
Debitorul urmarit face recurs si la tribunal castiga ,instanta tribunalului casand sentinta si trimitand-o spre rejudecare aceleiasi instante.
Revenita la judecatorie si ajutata evident de instanta, prima rejudecare e castigata de debitorul urmarit -contestator care a deturnat sensul judecatii aiurea cerand altceva decat in petitele initiale din cererea de chemare in judecata si obligandu-ma la restituirea unei sume f.mari pentru ca nu ar fi datorat penalitati la creanta pe care a platit-o recunoscandu-si implicit vina ,caci cu debitorul urmarit nu aveam nici un contract pentru neexecutarea caruia sa percep penalitati si fara ca executorul sa le calculeze si sa le retina intr-un act de executare silita emis de executor in dosarul de executare.
In instanta la rejudecare am "tinut piept" numai eu , executorul judecatoresc si tertul poprit, trezoreria, neprezentandu-se , neinteresati, la nici un termen.
Am solicitat Trezoreriei, prin solicitari repetate de informatii de interes public, sa precizeze "calitatea" adresei de informare trimisa debitorului urmarit, daca este SOMATIE sau nu cum reclama debitorul urmarit si dupa aproape un an a obtinut un raspuns ce suna util, pertinent si concludent ca autoritatea de trezorerie in calitate de tert poprit nu are dreptul legal de a formula si trimite SOMATII intrucat , in aceasta calitate, de tert, nu este organ de executare.
Bineanteles ca am continuat ridicate exceptiile de ordine publica , special cea a"inexistentei din p.d.v. juridic a a cauzei" dar instanta a anulat partial toate actele de executare silita din dosarul intocmit de executorul judecatoresc incalcand flagrant disp. art.404(1) v.C.proc.civ. si n-a anulat sau indreptat actul atacat (pentru ca nu e act de executare ci adresa de informare !)cum dispun acestea imperativ in cazul admisiei contestatiei la executare dar m-a obligat nelegal si netemeinic,la plata sumei necerute in cererea de chemare in judecata si necalculata (penalitati) nicicand de executorul jud. in dosarul de executare silita.
Instanta de rejudecare nu a fost in stare sa-mi respinga motivat exceptia de ordine publica a "inexistentei din p.d.v. juridical a cauzei " dar a profitat ca o alta judecatoare, la un termen anterior, a suplinit acest judecator titular deci motiveaza respingerea ei-n sentinta ca suplinitoarea ar fi analizat exceptia desi la data acestei "analize" si formularii incheierii de sedinta nu o ridicasem (!) si ca pe aceasta analiza, inexistenta o respinge.
Recursul formulat de mine s-a planificat si judecat dupa 14 luni iar acum cateva zile , complice judecatilor partinitoare anterioare , presedintele instantei in cel de al doi-lea recurs m-a impiedicat sa solicit pronuntarea cu prioritate asupra exceptiilor de ordine publica ridicate in acest recurs( inclusiv cea aratata mai sus) care ar fi facut de prisos intrarea si discutarea pe fond a acestui recurs,mi-a dispus pronuntarea dupa fond si a exceptiilor, mi-a admis recursul si mi-a trimis DIN NOU (!) cauza spre a doua rejudecare aceleiasi instante care judecasera primul fond si al doi-lea fond in rejudecare.
Pentru ca potrivit D.Ex. ...REJUDECÁ vb. I. tr. A judeca a doua oară. [< re- + judeca, după fr. rejuger].
REJUDECÁ vb. tr. 1. a judeca din nou un proces. 2. a judeca încă o dată pentru a înlătura erorile. (< re1- + judeca)
este legala si temeinica o RE-REJUDECARE pe fond a cauzei in situatia in care "Aceste instanţe s-au raportat la prevederile art. 312 alin. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865 (în vigoare la data soluţionării cauzei) prin care se instituia regula potrivit căreia, în caz de casare, tribunalele şi curţile de apel vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, fie la un alt termen stabilit în acest scop." si daca a doua instanta de recurs nu era obligata prin investiture sa judecae ea insasi cauya pe fond ?.
E legala si temeinca a doua rejudecare fiind stiut faptul ca o rejudecare contravine , partial sau total unei judecati anterioare, care , buna-rea e o judecata?.
Rerejudecarea( care nu exista reglementata in vechiul C.proc.civ) ar repune in drepturi "IN NUMELE LEGII" dispozitivul primei sentinte recurate de contestator in care acesta a fost infrant pe inadmisibilitate pentru ca nu a inteles sa conteste acte din dosarul de executare silita emise de executorul judecatoresc din dosarul intocmit de acesta ci a inteles sa conteste adresa tertului asupra careia a intervenit adaugandu-i in FALS si unilateral calitatea de SOMATIE?.
Va multumesc si astept cu mult interes punctul de vedere al domniilor voastre in special daca in practica judiciara civila exista si e reglementata a doua rejudecare, REREJUDECAREA, daca instanta tribunalui a gresit in al doilea recurs si daca a gresit care sunt caile de atac exceptionale pe care pot sa le promovez inaintea sau in timpul REREJUDECARII !.