Nu se poate face diferenta intre membrii fondatori si cei care sunt acceptati ca membrii dupa infiintarea ong (referitoe la drepturile si obligatii membrilor).
De exemplu, daca s-ar face asa cum ziceti, si in timp, poate peste cateva luni de la infiintare, o parte din membrii fondatori se retrag sau sunt dati afara pentru ca au incalcat statutul, atunci nu se mai poate vota in adunarea generala nimic pentru ca doar membrii fondatori aveau acest drept. Ong-ul ar fi blocat. Nu incercati sa transformati ong-ul in ceva care e proprietatea membrilor fondatori. Daca doriti asa ceva, infiintati o societate comerciala.
De obicei mandatul celor alesi este de doi ani. Din anumite considerente pe care banuiesc ca le intuiti, este recomandat ca perioada mandatului sa nu fie mai mare de doi ani si numarul de mandate sa fie limitat la unul, maxim doua.
Trebuie sa permiteti ca si membrilor noi intrati mai tarziu in ong sa poata aspira la functii de conducere din care functii sa poata sa contribuie la dezvoltarea ong. Este pana la urma si o forma de recompensarea a membrilor, de a-i alege.
Si o sa vedeti ca e posibil ca sa aveti chiar dumneavoastra nevoie in structura de conducere a ong-ului de persoane cu o buna imagine in comunita si pe care sa-i atrageti in ong chiar pe aceste functii.
Conform legii, toti membrii asociatiei fac parte din Adunarea Generala si deci implicit au drept de vot. Legea romana nu prevede expres ca toti au drept de vot egal, dar din spiritul reglementarii se desprinde ideea ca in principiu au drept de vot egal. Exista unele asociatii care au stabilit ponderi diferite ale voturilor unor categorii diferite, la pachet cu nivele diferite ale cotizatiei, dar e discutabil in ce situatii si limite e acceptabil asa ceva. Multe ONG-uri utilizeaza termenul "membri" si pentru categorii care nu au drept de vot, de ex. "membri aderenti", "membri simpatizanti" insa acestia nu sunt "membri" in sensul legii daca nu au drept de vot / nu sunt parte in Adunarea Generala si nu figureaza in lista parte din Actul COnstitutiv si Statut... De aici confuziile, ca lumea afla ca X este membru in asociatia Y dar nu are drept de vot.. de fapt este o persoana cu un statut intermediar, cu o anumita afiliere cu acea organizatie, dar nu e atunci propriu-zis "membru" in sensul OG 26 / 2000 privind asociatiile si fundatiile, si nu ar putea in mod legal sa i se perceapa cotizatie.... O asociatie unde numai fondatorii au drept de vot poate exista legal, e o asociatie inchisa, si probabil ca va functiona pe un termen limitat, chiar daca isi propune cf. statului sa actioneze pe termen nedeterminat, ca in timp inevitabil al un moment dat unii membri fondatori mor, altii se retrag sau sunt exclusi si se ajunge sub minimul legal de 3 membri si asociatia trebuie dizolvata... Ca celelalte persoane, daca nu au drept de vot, nu pot fi considerate "membri" in sensul lehii chair daca conform Statutului ei sunt etichetat drept "membri" (aderenti, ordinari sau cum au decis fondatorii sa ii denumeasca....). De aceea in principiu este nepractica o asemenea abordare pentru o asociatie alta decat una care isi propune sa activeze doar pe o perioanda determinata, de cativa ani.
Legea nu prevede un anumit termen pentru mandatul organelor de conducere si control. Este nepractic sa fie alese pentru mandate foarte scurte, de doar un an sau chiar mai putin, dupa cum e nepractic si sa ii alegi pentru mandate foarte lungi, de peste 4-5 ani, ca e foarte probabil sa se retraga sau sa fie demisi sau sa decedeze etc,. si sa fii obligat sa faci alegeri anticipate pentru a completa locul devenit vacant... In plus, dpdv psihologic e mai comod sa nu mai realegi pe cineva decat sa il demiti... Legea nu prevede o limitare a numaruluui de mandate.... Care e formula optima depinde foarte mult de natura asociatiei si caracterele membrilor. La o asociatie studenteasca ar fi stupid sa prevezi un mandat de 5 ani pentru organele de conducere....