distrugere

Pentru distrugere trebuie facuta plangere prealabila la organul de cercetare penala (politie sau parchet) in termen de 2 luni de la data cunoasterii autorului. In urma cercetarii penale se va constata daca se intrunesc elementele infractiunii. Din ceea ce ne spuneti dumneavoastra nu pare sa fie savarsita infractiunea de distrugere....cat despre tulburare de posesie.... va intreb, ati ocupat imobilul vecinului?
Va redau continutul infractiunii de tulburare de posesie si vedeti dumneavoastra daca ati savarsit asa ceva:
ART. 220
Tulburarea de posesie
Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimţământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 1 se săvârşeşte prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se săvârşeşte de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Nu , doar am indraznit sa matur acoperisul balconului construit mult in afara , eu locuind la etajul 1 , iar el la parter. de 1an de zile nu se mai maturase pe acel acoperis si s-au adunat tot felul de mizerii aruncate de la etajele superioare, mai ales ca au fost schimbate geamuri, cazand in felul acesta bucati de tencuiala. vecinul nu se urca niciodata sa faca curatenie , nu se umileste el , dar imi interzice si mie , deci sa stau cu mizeria sub geam ca pe el nu il intereseaza. pana si agentul de politie mi-a spus ca nu am voie, dar solutii nu mi-a dat, a ba da, aceea ca sa mai inchid si eu ochii ca asta e traiul la bloc.::O

Eu zic ca nu o sa fie probleme.....nu ati savarsit nimic grav....si chiar daca se face plangere prealabila, cu siguranta se va da NUP (neinceperea urmaririi penale).

Astfel cum v-a explicat d/na avocat si cum vi se arata in textul reprodus cele expuse de dvs.(daca s-au petrecut astfel)nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor pe care le invocati

Nu ne aflam in situatia infractiunii de distrugere , insa aici am putea discuta despre un abuz de drept. Caci ,: Sancţiunea abuzului de drept constă în refuzul organului jurisdicţional de a protegui dreptul folosit abuziv, iar atunci când ele se concretizează într-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, va fi antrenată răspunderea civilă prin plata de daune interese.

În doctrina noastră, teoria abuzului de drept operează în ipoteza în care actele de folosinţă efectuate de proprietar nu trebuie să depăşească limitele normale ale exerciţiului dreptului de proprietate, deoarece în caz contrar devin responsabili faţă de vecinii prejudicaţi "în afară de orice text de lege pozitiv".

Avem situaţii când un proprietar îşi exercită dreptul său fără să leze într-un fel pe vecinul său, iar acesta să pretindă că prin exercitare i s-a produs o împiedicare în exercitarea propriului său drept de proprietate şi i s-a cauzat o pagubă ce trebuie reparată. Se constată că în ceea ce priveşte abuzul de drept se observă că răspunderea proprietarului în materie de vecinătate este angajată şi în cazul în care nu a comis nici o culpă caracterizată. Jurisprudenţa se întemeiază uneori pe ideea că "obligaţia ordinară de vecinătate" între fondurile vecine trebuie să existe un echilibru şi proprietarul care distruge acest raport de echilibru, chiar prin activităţi licite, trebuie să repare paguba cauzată vecinilor săi.

O astfel de reglementare există şi în Codul civil român-art. 558, legea supune pe proprietari la obligaţii deocebite unul către altul, fără chiar să existe vreo convenţie între dânşii. Din analiza textului art. 558 cod. civil, concluzionăm că avem un raport de vecinătate cu caracter de drepuri reale în care proprietarul vecin nu poate face nimic din ceea ce ar putea produce o pagubă proprietăţii vecinului său.

În ceea ce priveşte repararea prejudiciului, atingerea proprietăţii vecine constituie delict civil sau quasi-delict, creatoar de obligaţii în sarcina vecinului vinovat, astfel cum grăieşte art. 998 şi următoarele din codul civil, în sensul de a nu produce nimănui un prejudiciu, iar dacă a fost produs există obligaţia de a-l repara.

Titularul dreptului subiectiv, chiar dacă nu depăşeşte limitele prevăzute de lege pentru exerciţiul său însă îşi exercită acest drept în afara scopului pentru care este recunoscut, deci în dezacord cu acest scop, el îşi exercită dreptul subiectiv în mod abuziv, adică săvârşeşte un abuz de drept.

În doctrină s-a ajuns la identificarea abuzului de drept în funcţie de criteriu.

Astfel, după criteriul subiectiv, proprietarul săvărşeşte un abuz de drept, deşi nu depăşeşte limitele prevăzute de lege pentru exerciţiul dreptului său, ori de câte ori îşi exercită dreptul său fără nici un motiv serios sau legitim sau avantaj pentru el, ci numai pentru a incomoda sau produce o pagubă vecinului său.

Astfel ar fi cazul proprietarului care ridică un zid cu scopul de a lua vederea vecinului său ori ridică deasupra casei sale un coş înalt cu scopul de a umbri locuinţa vecinului, ori face săpături sau ridică obstacole.

După criteriul obiectiv, se săvărşesc abuzul de drept chiar dacă un proprietar îşi exercită dreptul său în limita dispoziţiilor legale şi în acord cu scopul acordării acelui drept subiectiv, dacă prin acest exerciţiu s-a cauzat un prejudiciu vecinului său.

Aceasta este posibil dacă prin acel exerciţiu al proprietăţii s-au depăşit condiţiile obişnuite ale epocii şi ale situaţiei imobiului, precum şi dacă acel exerciţiu a avut un caracter anormal, sau excesiv. Raporturile de vecinătate sunt reglementate de Codul civil în materia servituţiilor .

Pentru a exista abuz de drept, în materia proprietăţii se consideră că trebuie să existe trei elemente determinate: exercitarea anormală a atributelor dreptului prin deturnarea de la scopul lor; vina celui care acţionează astfel şi existenţa unui prejudiciu suferit de terţe persoane.

Potrivit art. 615 cod civil, orice proprietar este obligat să-şi facă streaşina casei astfel încăt apele din ploi să se scurgă pe terenul său ori pe stradă, iar nu pe locul vecinului. Raţiunea acestei prevederi legale este aceea de a nu se prejudicia cu nimic fondul vecinului.

În situaţia în care dispoziţia de mai sus a fost încălcată şi este cazul să se dispună desfiinţarea sau refacerea unor lucrări de construcţii se va examina dacă o astfel de măsură se justifică şi din punct de vedere economic, şi aşa cum s-a arătat, dacă fondul vecinului este cu ceva prejudiciat.

În situaţia în care atributele dreptului de proprietate nu pot fi exercitate în mod abuziv şi în cadrul raporturilor de vecinătate fiecare proprietar este obligat a se limita la o folosire normală, fără a-i stânjeni pe ceilalţi (cazul poluării fonice).