Buna seara,
Am nevoie urgent de o informatie. Am un prieten care nu isi poate lua copilul la programul de vizitare, are hotarare judecatoreasca care din pacate nu se aplica. Mama, precum si bunica minorului au inventat tot felul de lucruri, mai rau este ca minorul este oarecum montat a nu merge cu tatal. Cred ca intelegeti mai bine cum stau lucrurile. Tatal a apelat la un executor judecatoresc. Acesta a facut o sesizare mamei sa se prezinte cu copilul la cabinetul executorului in prezenta tatalui, pentru a vedea cum stau lucrurile. Mama a mers la cabinetul executorului si a dat o declaratie ca minorul este prea mic (are 4 ani), ca nu se poate deplasa, ca este racita...etc...tot felul de argumente. Probabil ca executorul nu va mai putea face decat i vizita cu tatal la domiciliul minorului, unde va constata ca minorul nu vrea sa vina. Vreau sa precizez ca minorul a fost de multe ori luat la programul de vizita stabilit, cu tatal sau. Minorul are o afectiune foarte mare asupra tatalui, si de multe ori si-a manifestat dorinta de a ramane cu tatal, nu voia sa mai plece la bunica. Minorul isi petrece foarte mult timp impreuna cu bunicii materni si nu cu mama.
Va rog sa dati o solutie acestei probleme....cum se poate debloca aceasta situatie, sau ce poate face executorul, sau pe ce cai se poate merge.
Va multumesc.
Prietenul dvs poate incerca o consiliere impreuna cu mama copilului si cu copilul pentru a putea afla si rezolva problemele (reale sau nu) pe care le au. Mai precis sa afle de ce nu vrea copilul sa plece cu tatal si de ce se opune mama plecarii copilului cu tatal.
La 4 ani copilul este suficient de mare ca sa-si poata petrece timp cu tatal de unul singur (fara bunici si fara mama).
Exista cai legale de a forta plecarea copilului cu tatal, dar ca orice lucru in legatura cu copiii e mai bine ca lucrurile sa se desfasoare firesc si nu fortat.
Timpul de relatii personale cu parintele nerezident are scopul de a crea o legatura intre cei doi - ce fel de legatura se creeaza atunci cand totul demareaza sub auspicii fortate?
Legea prevede clar, dacă minorul nu vrea să plece în programul de relaţii, se face consiliere psihologică. Nimeni nu are voie să bruscheze minorul, deci nu poate fi luat cu cămaşa de forţă.
Dvs.presupuneţi că e reavoinţa mamei, treaba asta trebuie dovedită.
[editat]
din pacate parintii pun pe primul lor dorintele lor si nu pe ale copilului, un copil este bine sa aiba o legatura cu ambi parinti, ca sa se poata dezvolta armonios. Incercati sa discutati cu mama si sa reusiti sa ajungeti la o solutie care sa favorizeze copilul. Intelepciune va doresc!