Personal , nu cred ca terebuie sa luati asa odecizie drastica. Avet i 18 de casnicie...soacra vine o data pe an...daca ar locui cu dvs?? Aceasta este doar eterna poveste, conflictul dintre nora si soacra.Sotul, pus la mijloc, intre cea care i-a dat viata si cea cu care isi imparte viata. Este o alegere dificila , iar dvs. nu ar trebui sa-i cereti asa ceva. In plus, daca ea doreste sa va ajute, chiar daca mai mult va incurca, ati putea sa fiti mai abila, eventual incercati sa i-o luati inainte ...credeti-ma, intr-o zi toate acestea se vor sfarsi. ..va spun din experienta. O veti regreta pe aceasta nedorita femeie. aveti un fiu . Va imaginati ca veti deveni soacra intr-o zi?? oare, un asa tratament din partea nurorii, v-ar placea? Si fiindca ne cereti sfatul , eu nu pot decat sa va sfatuiesc sa faceti ceea ce este mai bine pentru familia dvs. si sa incercati sa va apropiati de cea care va strica treburile prin casa, de dragul sotului dvs. Este doar un mic compromis, cu ajutorul caruia, veti putea fi in continuare o familie fericita:)
Nu sunt în măsură să dau vreun sfat în acest sens, dar cred şi eu că divorţul este o decizie prea drastică. Probabil mulţi vă vor spune să nu o băgaţi în seamă pentru că este bătrână etc. Dacă tot vine odată pe an, faceţi aşa încât să petreceţi cât mai puţin timp împreună şi faceţi în aşa fel încât ea să nu îşi găsească nici o ocupaţie, gen: aveţi toate hainele spălate şi călcate, ordine şi curăţenie lună în casă încât să nu vadă nici un fir de praf, faceţi mai multe feluri de mâncare încât să nu fie nevoie de gătit cât e ea acolo, şi renunţaţi în perioada aceea la hainele mai cochete, dacă aveţi lucruri pe care nu doriţi să le vadă, sau vă este frică că le strică sau aşa, le puteţi păstra cât e ea acolo la altcineva, la o prietenă de exemplu, şi tot aşa. Un mic efort pentru câteva zile... Vă puteţi ruga şi soţul şi fiul să vă susţină în acest sens, pentru binele familiei. Dacă au nevoie de ajutor la haine sau poftesc ceva mâncare să v-o ceară dumneavoastră, sau să facă aceste lucruri singuri, să vadă soacra că dvs. sunteţi cea de care au nevoie soţul şi fiul, nu ea.
Vă doresc mult succes şi să nu luaţi o decizie pripită şi greşită :">
Fara suparare: ar fi o tampenie divortul pt un asemenea motiv! Vine soacra o data pe an... dar nu sta tot anul; nu? E mama sotului, e varstnica, vrea sa se simta utila, vrea sa fie apreciata si nu considerata o eventuala povara. Va iubiti sotul, afirmati, trebuie sa ii iubiti si mama – cu defectele si calitatile ei... pt ca toti oamenii au calitati, doar ca nu toti oamenii incearca sa vada si calitatile celorlalti, ocupati cu a-si arata calitatile proprii...
Poate soacrei ii place sa tricoteze – ruagati-o sa lucreze ceva pt copil sau pt... dv. O puteti ruga sa faca ordine in curte, in debara... ceva acolo, pana ce dv terminati cu bucataria sau cu rufele...
Ii reprosati sotului ca nu face diferenta intre mama, dv si copil... Ce diferenta ar trebui sa faca? Mama e tot din familia lui si e mai mult decat firesc sa tina la ea cel putin la fel de mult ca si la dv... Bine, soacra lasa oalele unse... Ce va costa sa ziceti ”multumesc” si... sa le spalati dv inainte de a le folosi din nou sau dupa ce pleaca ea... Are nevoie de apreciere; crede ca nu doriti ajutorul ei din politete si insista sa va ajute, iar reprosurile dv pot – si vor fi gresit interpretate de oricine...
Numai ideea de a divorta pt un asemenea motiv este exagerata! De aceea, cred ca e o gluma... Cei care divorteaza din motive reale, dureroase si care se cearta pt copil si bunuri... nu stiu ce ar gandi despre exagerarea dv...
Personal , gandesc ca o relatie se consuma doar intre doua persoane....Anumite sfaturi , pareri , sunt bune , insa intr-o anumita masura....intrucat intruziunea unor terte persoana in viata dvs poate fi deranjanta la un moment dat ....
In acest caz , fiind vorba despre o persoana batrana , poate incerca sa capteze atentia dvs si a sotului ....
Acest lucru este posibil.
Insa dvs si sotul ar trebui sa luati atitudine , sa-i invederati faptul ca aceasta relatie va priveste numai pe dvs si pe sotul dvs , intr-un mod decent , respectuos.Intentiile ei pot fi unele bune .Consider ca o discutie deschisa poate rezolva aceste probleme....
Cred ca o relatie functionala , solida , nu poate fi influentata de opinia altor persoane, iar ideea de a divorta poate fi alimentata de unele probleme de cuplu...Aveti in vedere acest aspect....
Din punct de vedere juridic , o solutie nu va putem oferi , poate doar un sprijin "moral " , afectiv , prin acest sfaturi , opinii.....Nu este o problema juridica ,ci una psihologica , care -si poate gasi rezolvarea printr-o asemenea consiliere....
Ati putea locui singuri ?Cred ca aceasta este varianta optima pt dvs , pt a avea intimitate .
Sa aveti in vedere varianta divortului numai daca aceasta casnicie este una multumitoare pt dvs.
Succes va doresc.;)
Da,multumesc mult pt sfaturi,dar nu cred ca mai am nervi pt a mai face compromisuri,am facut f multe,am trecut cu vederea f multe rautati di partea socrilor,tot de dragul sotului si ce folos.Ma rog,socru nu mai am,dar a ramas ea care imi face zile amare,de cand e aici ,in fiecare zi ne certam.Credeti-ma ,ca fac curatenie,mancare,spalat,calcat,mai ma ocup si de actele unor societati,la mine e mereu curat,toata lumea spune ca sunt prea exagerata,sa le mai las locului,aspir in fiecare zi,nu suport sa plec de acasa si sa stiu ca nu le-am lasat in ordine,tocmai de aia,stie ca ma deranjeaza orice lucru care nu e pus la locul lui,inainte am incercat sa-i spun cum le vreau,dar ea le face tot cum vrea ea si nu am de ce sa cedez atat,daca pana acum a fost ok,nu vad de ce as schimba cu ceva,daca pe intuneric imi cere cineva ceva,eu stiu sa-i spun de unde sa ieie,chiar si un ciocan,care e treaba de barbati,dar eu stiu.Nu ma cred o perfecta,dar pana acum nu am primit nici un repros,adica 11 luni din an si 1 luna cand apare ea,atunci parca e razboi.I-am sugerat de atatea ori sa mearga in vizita la prieteni,rude sau sa se plimbe,zice ca nu are chef si seara zice ca se plictiseste de moarte.II place sa asculte cu cine vb la tel,ma intreaba unde merg,ce-am facut pe unde am fost.cand vine cineva la mine,nu pleaca de langa noi si atunci cum sa am nervi sa o mai suport.Eu nu am fost obisnuita sa dau raportul nici macar sotului meu,ca povesteam ce faceam fiecare,dar nu vad de ce i-as povesti ei.Si inca ceva,eu parintilor mei,nu le-am permis niciodata sa se bage in casnicia mea,nu au avut de ce,sau daca aveau intentia,ii opream,dar sotul meu,nu stiu!!!Repet,nu i-am cerut sa o dea la o parte,dar nici nu vreau sa-i povesteasca toate problemele sau tot ce tine de viata noastra,e a noastra,chiar daca e mama lui.Si sa ajung sa ma feresc de ea,de felul meu de a ma imbraca sa orice altceva ce are legatura cu persoana mea,sa avem pardon,nu am sa fac asa ceva,nu am ajuns la varsta asta sa fiu controlata nu imi place sa fiu supusa,nu imi bat joc de nimeni,dar nici sa fiu bataie de joc,nu -mi sacrific eu sanatatea nici macar de dragul sotului,il iubesc,dar nu stiu daca pot spune acelasi lucru si despre el,caci am vazut ca prea ii cere parerea in tot ce face,am ajuns sa ne ferim in multe alte chestii.SI inca ceva,ce cred ca urmareste,si mai mult ca sigur,e faptul ca vrea sa se mute cu noi si atunci mai degraba ne vedem de viata separat,e ceva ce ma depaseste,daca el nu vrea sa o supere,atunci nici eu nu vreau sa cedez,