În anul 1974, cetăţeana X şi Y, mamă şi fiică, moştenesc de la un bunic, care nu avea descendenţi, pământul acestuia sub forma unui testament. Bunicul decedează, iar acestea îşi intră în drepturi. Cetăţeana Y (fiica) avea vârsta de 16 ani în momentul redactării testamentului (1974). Între anii 1978 - 1980, Statul român demolează casa şi preia pământul pentru a construi blocuri. Cetăţeana Y (fiica) era în altă localitate, pentru studii. Primăria le trimit acestora invitaţii pentru a-şi ridica despăgubirea oferită de Statul român. Invitaţiile fiicei, în număr de 3, sunt preluate de cetăţeanul Z (tatăl cetăţenei Y), iar acesta NU i le predă cetăţenei Y, ascunzându-i cu rea intenţie cele trei invitaţii timp de 20 ani.
Cetăţeanul Z, împreună cu cetăţeana X, se duc la Primărie să ridice despăgubirile aferente, iar cetăţeanul Z (tatăl) semnează în locul cetăţenei Y (fiica), Primăria dându-i acestuia suma de bani reprezentând despăgubirea de drept a cetăţenei Y (fiica). Cetăţeana Y NU a ştiut de existenţa acestor invitaţii şi era majoră la data respectivă ( avea vârsta de 20 - 22 ani). Reprezenantul primăriei a dat, practic, suma de bani pe ochi frumoşi, pe motiv că se cunoşteau şi nu ar exista vreo problemă. În registrul de la vremea respectivă există semnătura cetăţeanului Z ( tatăl) acolo unde trebuia să fie semnătura fiicei.
Întrebări:
Cum îşi poate revendica dreptul cetăţeana Y?
Intentează un proces de judecată Primăriei?