Preluare costuri chirie salariati de catre angajator

Conform art. 55 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Astfel cum prevede alin. (3) lit. b) al acestui articol, avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate mentionata la alin. (1) si (2) includ si cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei.

Alin. (4) lit. c) al aceluiasi articol prevede ca nu este insclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul impozitului pe venit, contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale.

Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii, conform pct. 83 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

Conform art. 29 alin. (1) din Norma metodologica pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii locuintei 114/1996, locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici sau al institutiilor publice centrale ori locale si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.

Asadar, pentru ca o locuinta sa fie considerata locuinta de serviciu, este obligatoriu ca punerea acesteia la dispozitia salariatului sa fie justificata prin specificul activitatii, iar locuinta sa faca parte din patrimoniul angajatorului si sa fie administrata prin inchiriere de catre salariat, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca (art. 51 si art. 53 din Legea locuintei 114/1996, republicata).

Numai in aceasta situatie:

- sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, in limita suprafetelor prevazute de Legea nr. 114/1996, care se majoreaza cu 10% (art. 21 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal);

- contravaloarea folosintei nu este considerata avantaj in natura pentru salariat.

In speta, locuinta nu face parte din patrimoniul angajatorului fiind inchiriata, astfel incat, apreciem ca, contravaloarea chiriei si a utilitatilor suportate de societate reprezinta avantaj din punct de vedere al impozitului pe venit si cheltuiala deductibila pentru angajator.