Recurs in anulare respins printr-o `gafa` majora in motivare

. Am avut un process - contestatie decizie de pensionare - pentru neacordarea drepturilor ce decurg din grupa a II-a de munca .
Desi la dosarul de pensioare au fost depuse toate actele necesare
nu s-a luat in considerare adeverinta privind gr. a II -a de munca.
Prin actiunea formulata , am solicitat instantei sa se pronunte cu privire la valabilitata adeverintei nevalorificata de CJP si obligarea acesteia la stabilirea drepturilor mele in consecinta.
Actiunea mea a fost respinsa, CJP sustinand ca respectiva adeverinta nu a fost depusa la dosarul de pensionare, desi ea apare mentionata la rubrica `acte atasate ` cererii tip, de pensionare .
De mentionat ca cererile si actele depuse de pensionabil, sunt in prealabil verificate de un funcionar al CJP , vizate, stampilate, apoi depuse la registratura.
La Curtea de Apel, in recurs, s-a mentinut sentinta atacata…
Am formulat un recurs in anulare, depunand la dosarul cauzei noi inscrisuri si acte ale angajatorului din care rezulta ca locul meu de munca si profesia se incadra in grupa a II-a de munca.
Aceasta instanta a constatat ca adeverinta privind grupa de munca a fost depusa la CJP la momentul depunerii cererii de pensionare, doar ca aceasta nu intruneste conditiile cerute de Ord. 580 din 2010. NU s-a facut vorbire despre celelelalte noi dovezi depuse .
Or, adeverinta pt. grupa a II-a de munca ste emisa de angajator in 1998 in conformitate cu legislatia de la acea data , deci cu 12 ani inainte de aparitia ordinului 580.
In legea pensiilor nr.19 /2000 cat si in actuala lege, se arata ca adeverintele emise anterior aparitiei Ord., 580 din 2010, sunt valabile in forma emisa de angajator.
Va intreb, cum se poate ca o instanta superioara, sa faca o asemenea `confuzie` si ce se mai poate face cand un judecator prin motivarea sa, modifica constient sau nu.. ,, legislatia.