Stimate Domn,
frumoasa pledoaria Dvs., numa' ca suna a citire din tata Iorgovan.
Mi-am adus brusc aminte de minunata catedra de drept public a Universitatii Bucuresti, in frunte cu marii maestrii Popa (consilier Iliescu), Vedinas (PRM si drept cooperatist) si Iorgovan (nu mai e nevoie de descriere)...
Tot inainte!
Interesanta opinie dar va rog sa aduceti si o alternativa preferabil argumenatata.
Stimate anonim, ma scuzati pentru raspunsul lapidar insa la ora la care fusese redactat nu imi permiteam sa va contrazic din considerente vadit obiective.
Dar nu va voi contrazice nici acum pentru ca raspunsul pe care ni l-ati furnizat este atat de abil incat nu necesita un contraargument pe subiectul CC in sine dar merita intrutotul cateva consideratii elementare pentru actuala si viitoarele dezbateri.
Ati reusit aparent prin cateva randuri, desigur pentru cei in cunostiinta de cauza, neraspunzand la intrebarile ridicate si care comportau n variante de raspunsuri cel putin interesante daca nu chiar demne de luat in considerare sa aruncati o realitate obiectiva -preexistenta teoriilor invocate si implementata cu mult succes in cele mai multe tari democratice contemporane- in ograda psd-ista.
In plus subiectul in sine "componenta politica a CC" nu este doar o searbada teorie, ci este o realitate incontestabila -vezi exemplul Consiliului Constitutional din Franta care nu s-a confruntat niciodata cu o criza de credibilitate datorita unor declaratii politice usoare- .
Doar pe taramul mioritic cu specificul nostru national inconfundabil pot avea loc astfel de peripetii nocive in insusi fundamentul unei democratii. Tocmai de aceea cred ca ar fi bine sa fie operate unele modificari legislative -deci nu constitutionale- la nivelul propunerilor de candidatura sau chiar la nivelul candidaturii in sine.
CC nu poate fi absolut depolitizata. O asemenea varianta este utopica si dezirabila intr-o societate utopica, insa pot fi luate masuri pentru moralizarea CC-ului.
Alte opinii tendentioase "cum ca tata Iorgo, cum ca Nae Popa sau cum ca altii, vezi Doamne" TREBUIE RESPECTATE, insa la fel de bine ar trebui sa fie si coerent fundamentate. Daca dvs imi demonstrati conspiratia angelic-demonica a catedrei de drept public in sprijinul consolidarii unei dominatii psd-iste cu siguranta as reflecta asupra ei.
In alte conditii ne aflam in prezenta unor politicianisme, unor puerilisme si va asigur ca acesta nu este forumul potrivit pentru remarci cu subinteles. Va puteti incerca norocul pe EVZ.
In intampinarea altor deraieri pentru cei interesati le propun cu tot respectul deschiderea altor subiecte de discutie: "Constitutia psd-ista" "Decizia rusinoasa" etc. si vom discuta frumusel si decent cu cea mai mare placere.
Juris,ironia face ca sa nu fiu din nou de acord cu teoria avansata de tine.atunci cand tu invoci faptul ca orice cetatean al Romaniei are dreptul sa aleaga si sa fie ales in functii ce presupun demnitatea publica,omiti un lucru:judecatorii sunt impiedicati prin natura profesiei lor si potrivit regulamentului de functionare sa faca afirmatii cu tenta politica in public si sa faca aplologia vreunui partid.adica,in termeni simplificati,judecatorul TREBUIE sa fie si sa ramana apolitic!aceasta nu contravine dispozitiilor constitutiei,iar faptul ca ei sunt numiti de catre institutii care prin esenta lor au caracter politic,mie nu mi se pare corect,lucru pe care l-am observat la primele cursuri de drept constitutional(sic!).Judecatorii de la CC consider ca trebuie sa fie alesi pe criterii strict profesionale de catre csm,care,macar prin definitie,este o institutie independenta.
Sub primul aspect sesizat de tine eu am ridicat niste simple intrebari asupra carora eu nu m-am pronuntat. Adevarul este ca erau si cam vag si generalist enuntate.
In principiu si eu sunt de parere ca toate candidaturile la CC ar trebui sa fie propuse preponderent din medii exterioare politicului dar si de politic -aici putem lua in considerare dupa cum s-a subliniat deja in presa propuneri venite din partea facultatiilor de drept cu prestigiu in tara, din partea CSM-ului sau a Adunarii generale a magistratilor, din partea unor componente a societatii civile etc dar si din mediile politice- iar accederea in functie sa se faca doar pe criterii de competenta si profesionalism.
Sunt de asemenea de acord cu interdictia de a candida pentru persoanele ce au fost asociate in partide politice. Aici multi s-ar putea sa se opuna vehement invocand unele atingeri aduse Dreptului de liber acces al cetatenilor in functiile si demnitatile publice sau Dreptului de asociere in partide politice ambele de factura constitutionala si larg acceptate de contemporaneitate. Totusi trebuie observat ca o asemenea solutie nu stinge ab initio aceste drepturi pentru anumite categorii de cetateni ci lasa exercitiul lor la libera manifestare de vointa a celui in cauza in asa fel incat putem admite ca in anumite cazuri si conditii prevazute de lege se aduce cel mult o restrangere temporara a exercitiului dreptului si in nici un caz o atingere grava si iremediabila dreptului in sine.
Pretendentul la functia de jud const poate oricand renunta la pretentiile sale de accedere intr-o atare functie si sa-si exercite la fel de bine dreptul de asociere in partide politice. Iar mecanismul poate fi interpretat si in sens invers.
Totusi nu pot fi de acord cu numirea jud const de catre CSM sau orice alte organizatii sau institutii publice altele decat autoritatiile direct reprezentative ale poporului roman: Presedintele Romaniei si Parlamentul plus alte eventuale autoritati de aceeasi reprezentativitate, in ipoteza in care vor mai aparea. Insesi ideile democratiei sustin aceasta solutie si nu cred ca este cazul sa le infatisez acum.
Csm-ul ramane o componenta a autoritatii judecatoresti oricat de independenta si competenta ar fi.
Curtea constitutionala ramane garantul suprematiei constitutiei si CENZORUL tendintelor discretionare ale Parlamentului, CONTRAPONDEREA autoritatii care emite reguli mai mult sau mai putin bune dar care nu trebuie sa lezeze nici un drept fundamental.
Un eventual control al CC din partea CSM-ului ar fi echivalent cu un control al autoritatii judecatoresti asupra Parlamentului. Magistratura se caracterizeaza in general prin constanta, printr-o relativa rigiditate distinsa net de elasticitatea mediului politic ce se preteaza mult mai usor cerintelor cetatenilor la nivelul intregii tari. Tocmai in sprijinul acestei idei vine rolul si importanta inestimabila a Parlamentului in orice societate pretins a fi democratica.
Ceea ce neaparat trebuie luat in considerare atunci cand formulam eventuale solutii in aceasta privinta este componenta umana si perspectiva evolutiei componentei umane. OMUL este CORUPT. De aceea este PREFERABILA O CORUPTIE A POLITICULUI decat a JUDECATORESCULUI in lumina acelui raport ELASTIC-RIGID despre care am vorbit anterior.
Solutiile trebuie ADOPTATE sub imperiul ratiunii si predictibilitatii si nu sub influenta emotiilor colective ale momentului.
Ideea pe care tu ai avansat-o Flavius, tin sa te anunt este cu adevarat revolutionara in tot ceea ce inseamna distributia puterii intr-un stat si te asigur ca ar stupefia si cei mai rigurosi academicieni si practicieni ai materiei.
Ideea pe care am avansat-o eu a fost si este probata de sutele de ani de istorie ce ne stau in spate si este GENERAL VALABILA. Totusi m-ai putea contrazice demonstrandu-mi ca poporul roman este unul exceptional de la fiinta generala a restului lumii.