Data fiind multitudinea discutiilor mai putin avizate juridic asupra ultimei decizii a Curtii Constitutionale cred ca ar fi bine-venita o dezbatere pe aceasta problema.
Art.142 (2) Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(3) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
Parerea mea este ca actuala solutie constitutionala este legitima si fundamentata pe principiul reprezentarii nationale. Atat Presdintele Romaniei, cat si Parlamentul sunt autoritati publice reprezentative pentru poporul roman pt ca sunt alese prin vot universal, egal si direct.
In principiu politizarea Jurisdictiei constitutionale este dezirabila si uzitata in democratiile contemporane deoarece in fond Partidele politice raman motorul vietii statale in toate compartimentele statului, aici incluzand si Curtea Constitutionala.
Cred ca CC nu poate subzista in afara structurii statale pentru ca altfel am admite existenta simultana a doua state. Ca atare existand in structurile statale, CC este supusa inerent curentelor politice care se perinda la guvernare in orice stat democratic.
Numirea judecatorilor din CC trebuie sa ramana o prerogativa a celor mai inalte autoritati statale: Presedintele si Parlamentul.
Discutiile ar putea glisa pe seama propunerilor de candidatura la functiile de judecatori. Inadmisibilitatea in candidatura a persoanelor care apartin sau au apartinut unor partide politice mi se pare problematica.
Putem exclude o persoana de la posibilitatea de a candida la functia de judecator CC pentru simpla apartenenta sau fosta apartenenta la un partid politic?
O asemenea solutie nu ar veni in contradictie cu art.16 din constitutia republicata si cu ideea ce se desprinde din acesta: principiul de larga actualitate al liberului acces al cetatenilor in functiile si demnitatile publice
fara alte discriminari sau privilegii?
ARTICOLUL 16
Egalitatea în drepturi
(1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetatenia româna si domiciliul în tara. Statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
(4) În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritatile administratiei publice locale."
cum adica este de preferat o coruptie a politicului decat a judecatorescului?asta n-am inteles-o..si de ce oare trebuie sa pornim de la prezumtia de vinovatie?OMUL ESTE CORUPT.Pe ce temei juridic sau chiar psihologic faci aceasta apreciere?
Cand spui ca cc ar trebui sa ramana o institutie dependenta sub aspect administrativ de parlament asta ma duce cu gandul la anihilarea principiului separatiei puterilor in stat.Cum altfel poti privi aceasta situatie,cand judecatorii,chiar si de la cc..sau poate mai ales cei de la cc sunt numiti de oameni politici,care au rolul de a exercita puterea legislativa.de lege ferenda este o solutie.
cum adica este de preferat o coruptie a politicului decat a judecatorescului?asta n-am inteles-o..si de ce oare trebuie sa pornim de la prezumtia de vinovatie?OMUL ESTE CORUPT.Pe ce temei juridic sau chiar psihologic faci aceasta apreciere?
Cand spui ca cc ar trebui sa ramana o institutie dependenta sub aspect administrativ de parlament asta ma duce cu gandul la anihilarea principiului separatiei puterilor in stat.Cum altfel poti privi aceasta situatie,cand judecatorii,chiar si de la cc..sau poate mai ales cei de la cc sunt numiti de oameni politici,care au rolul de a exercita puterea legislativa.de lege ferenda este o solutie.
Mai Flavius, am folosit termenul de CORUPTIE in sens generic ca o trasatura inerenta omului aflat la guvernare prin care tinde permanent mai devreme sau mai tarziu la largirea prerogativelor sale de putere culminand cu abuzarea celor guvernati.
Inclinatia spre abuz a titularului puterii este un POSTULAT. Nu am nevoie de prezumtii de tot soiul pe care mi le-ai insirat pentru a fundamenta acest adevar universal. Ma mira ca te surprinde o asemenea idee. Tu de ce crezi ca a aparut democratia si de ce crezi ca mecanismele democratiei sunt intr-o continua dezvoltare? Ziceai ca ai invatat dr const. Raspunsul cred ca ar trebui sa-l gasesti numai tu si in nici un caz nu ar trebui sa ma apuc eu sa ti-l demonstrez. De altfel mi s-ar parea jenant.
Cat priveste dependenta adminstrativa a CC de care tu aduceai aminte eu nici nu am pomenit-o. Dependenta adm nu trebuie sa existe. CC trebuie sa se caracterizeze prin autonomie organizatorica si functionale de aceea exista un regulament al Curtii, de aceea exista un Presedinte al Curtii ales doar de membrii Curtii. Desigur exista legea organica a CC care reglementeaza activitatea Curtii precum orice alta lege organica a vreunei autoritati publice. Din numirea membrilor Curtii de Pres si Parlm NU rezulta dependenta administratva a Curtii ci dependenta nominala a membrilor CC de vointa Pres si a Parlm.
Ce este democratia ?
handsu
Indiferent de sistem , toate regimurile sustin , ca functioneaza ,in exclusivitate numai el , pe temeiul democratiei , sub toate aspectele democratiei. ... (vezi toată discuția)