Sunt casatorita si avem impreuna cu sotul 1 copil. Sotul are din prima casatorie 3 copii. De prima lui sotie a divortat.
Cand a divortat s-a inteles cu sotia si toate bunurile pe care le-au avut impreuna i-au ramas sotiei.
Acum impreuna eu si sotul am reusit sa adunam cateva bunuri si desigur nu pot sa nu ma intreb care va fi situatia in viitor legata de mostenire?
Cei trei copii ai sotului din prima casatorie il vor mosteni pe sotul in cote egale cu copilul nostru ? Dar copilul nostru va mosteni ceva din averea sotului din prima casatorie? avere care i-a ramas primei sotii?
Nu mi se pare corect ca cei trei copii ai sotului din prima casatorie sa mosteneasca cote egale cu copilul nostru, adica din a doua casatorie a sotului pe cand copilul nostru nu va mosteni nimic din averea sotului din prima casatorie.
Exista vreo posibilitate de a face ca, copilul nostru sa mosteneasca mai mult decat cei trei din prima casatorie? Acuma nu vreau sa fiu rea dar de ceva ani buni sotul nu mai are nici un fel de relatie cu copiii din prima casatorie, acestia facandu-i doar zile amare, de cativa ani influentati de mama lor refuza sa-l vada pe sotul meu. Si iarasi nu mi se pare corect ca cei trei copii din prima casatorie sa aiba aceleasi drepturi cu copilul nostru fiindca asa cum spuneam de cativa ani refuza sa-l vada pe sotul meu .
Vreau sa spun ca si sotul meu isi doreste sa gasim o solutie ca fiul nostru sa mosteneasca mai mult.
Acea ''intelegere'' intre sot si fosta sotie referitor la bunuriile comune a fost incuviintata de instanta si s-a pronuntat o hotarare inacest sens? Daca nu, sotul dv poate introduce actiune de partaj bunuri comune; la partajarea bunurilor comune nu se va tine cont de cei 3 copii.
In situatia in care sotul dv decedeaza, la mostenire vor veni cei 3 copii din prima casatorie, dv si copilul pe care il aveti impreuna.
copiii din prima casatorie au vocatie succesorala, indiferent ca parintii s-au despartit. Si mostenesc in cote egale cu copilul dvs. Exista posibilitatea ca in viitor, sotul dvs. sa i faca copilului pe care il aveti impreuna o donatie sau un act de vanzare -cumparare , insa si aceste acte pot fi atacate de catre ceilalti mostenitori.
As avea aceeasi intrebare: intelegerea se bazeaza pe o tranzactie notariala de care a luat act instanta, o tranzactie notariala pur si simplu sau e intelegerea partilor neconsemnata in vreun act ?
Sotul este cetatean strain, deci si fosta sotie tot cetatean strain. Divortul a avut loc in alta tara, europeana, si dupa divort nu au facut partaj. Afost o intelegere intre parti. Daca este inregistrata undeva aceea intelegere nu stiu. Intre timp ex-sotia a vandut din bunuri, a schimbat proprietatea, deci cred ca acum este tarziu sa mai faca ceva.
Si inca un amanunt, sotul fiind cetatean strain nu poate detine terenuri pe numele lui. Deci terenul este pe numele meu iar constructia pe numele amandurora, sotul are drept de folosinta a terenului pe toata durata constructiei. Schimba in vreun fel situatia sau nu?
Copilul nostru este inca minor, poate sa ii faca donatie sau nu? Si daca ceilalti copii ai sotului vor dori sa atace donatia, vor reusi? In ce masura? Adica in totalitate? Copilul nostru va pierde tot ce ii vom dona acum, adica va fi ca si cum nu i-am donat nimic si bunurile se vor imparti normal sau ii va ramane totusi o parte si din donatie?
Sau ar fi mai bine testament? Care varianta este mai putin atacabila? Donatia sau testamentul? Si de asemenea care varianta implica mai putine costuri? Se poate de ex. testament dar copilul actual sa intre in posesia bunurilor abia dupa ce nici unul din parinti nu va mai fi in viata? Fiindca am vazut multe cazuri in care parintii le-au dat copiilor toate bunurile, nu stiu sub ce forma donatie sau testament si ulterior parintii au ramas pe drumuri fiindca copiii au spus ca ei sant proprietari. De obicei acest lucru se intampla cand copii se casatoresc si sotul sau sotia copiilor au alte idei si ridica pretentii.