Toata lumea stie ca ursul a fost pacalit de vulpe si-a folosit coada inadecvat si a ramas fara ea. Cei care vor sa judece pot constata ca ursul nu are nevoie de coada, iar justitia divina l-a lasat fara acest drept. Ar trebui sa separam ce ni se impune sa credem, de ceea ce justitia divina sau umana ne-au lasat pentru a ne fi util. Va supun atentiei niste exemple:
A) Privind restituirea unui teren in baza Legii 10/2001, judecatorul motiveaza respingerea cererii sub pretext ca ”Sentinta civila 43/1955 releva ca, cererea formulata de sectia financiara a orasului x a fost admisa si s-a dispus trecerea in patrimoniul statului potrivit decretului 111/1951 a terenului y”.
Legea 10/2001 spune: „Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
e) imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în temeiul Decretului nr.111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; ....”
B) Privind admiterea unui drept de proprietate prin uzucapiune judecatorul respinge cererea sub pretext ca nu s-ar fi implinit cei 30 de ani intrucat „martora reclamantilor a aratat ca au inceput constructia unei case incepând cam din 1974, ..., rezultând deci finalizarea acesteia cam prin 1977-1978”, „reclamantii au construit pe un teren asupra căruia nici autorii lor nu dețineau titlu de proprietate...”, „in 2006 au intervenit discutii, litigiul durand ... de cand parata are pretentii la casa edificata de reclamanti”. Fara sa-i ceara nimeni legal si intemeiat considera confiscate terenul si casa si-i trimite sa ceara despagubiri intr-un alt proces.
Legea dispune insa că: „posesorul e presupus că poseda pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu e probat ca a început a poseda pentru altul (CC: 1854, 1200, 1202, 1850)”, executarea constructiei ar dovedi existenta nu lipsa posesiei terenului intrucat „posesiunea e deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată de noi înșine sau în numele nostru (CC:1846 și urm.)”, intreruperea nu deposedeaza ci impune inceperea unei noi prescriptii doar dupa ce instanta hotareste irevocabil (CC:1864, 1866, 1867, 1968)
C) In mai toate cazurile, numite retrocedari ilegale cererile pretendentilor au fost respinse irevocabil sau tergiversate multi ani si cu multi bani. Vanzarea drepturilor litigioase a fost un gest disperat. Cumparatorii ar fi aruncat banii daca nu faceau parte din grupuri organizate de „conducerea” justitiei si a administratiei. Au obtinut pentru acel grup, drepturi la care cei in drept nici nu visau. Cautand vina la intermediar nu descurajam ci perfectionam metoda
D) Cineva, pe acest sit, solicita ajutor pentru a i se recunoaste un drept obtinut de altcineva prin fals si uz de fals. Instanta nu a observat ca s-a comis o fapta penala sesizata dupa verificarea evidentelor din primarie. Confunda prescrierea pedepsei penale cu obligatia sa de a repara consecintele faptei si dispune ca reclamanta sa ramana fara dreptul furat si sa plateasca cheltuieli de judecata celor iertati de legea penala.
Ne adresam justitiei umane pentru ca dreptul este o stiinta relativ exacta si putem prezuma ca ni se va face dreptate. Intr-un proiect PHARE finantat de UE in 2008 autorul afirma insa ca „De cele mai multe ori, persoanele care initiaza o procedura legala nu vor sti, de la inceput, care va fi solutia pronuntata de instanta”. Speram ca intre timp s-a lamurit problema pentru ca, in opinia mea, au apus vremurile cand: ne puteam face singuri dreptate; apelam la vrajitor, bulibasa, rabin, judecata publica (linsaj), sau la sfatul inteleptilor.
Toti parem sa admitem suprematia legii dupa cantarirea probelor si consideram judecatorul un profesionist de absoluta buna-credinta supus legii si numai legii. Insist pe ideea ca judecatorul trebuie sa fie profesionist de buna-credinta, nu povestitor, intelept sau vrajitor, pentru ca adevarul trebuie cantarit de profesionisti. Respectarea legii e insa obligatorie pentru toti, fara exceptie. Nerespectarea ei trebuie descurajata prin pedepse pentru ca altfel ......
Cand un judecator ignora adevarul sau anuleaza efectele literei legii in interesul cuiva avem tot dreptul sa ne intrebam daca judecatorul se supune legii sau legea judecatorului. In fapt am ajuns sa luptam pentru independenta justitiei in conditiile in care judecatorul este supus ierarhic, iar seful e sef. Sa nu ne miram deci ca mita se ia la nivel inalt, este substantiala ,si caile de atac devin inutile. Pot admite ca judecatorul are dreptul sa dispuna in numele legii, dar mi-as dori ca si LEGEA sa fie de acord. #-o
Cel mai recent răspuns:
ContSters336364 , utilizator
12:03, 22 Decembrie 2014