hartuire

Principalele prevederi legislative care reglementează expertiza se află în Codul de Procedură Penală (art.116-127), Codul de procedură civilă (201-214), O.G.nr.1/2000 cu modificările ulterioare, H.G.nr.774/2000, Legea nr.459/2001, O.G.nr.57/2001, Legea nr.271/2004, Codul Familiei, normele procedurale privind efectuarea expertizelor, constatărilor, altor lucrări medico-legale.
Obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice
O expertiză medico-legală psihiatrică nu poate fi redusă la formularea sau enunţarea unui diagnostic, ci presupune o finalitate social-juridică, ce îi conferă valoarea sa probatorie, concludenţa sa.
Plecând de la prevederile legislaţiei actuale şi de la necesităţile practicii juridice şi de asistenţă medico-legală, obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice sunt:
a) precizarea stării de sănătate (normalitate) psihică a unei persoane;
b)caracterizarea complexă a personalităţii individului expertizat cu specificarea trăsăturilor acesteia atât în legătură cu diagnosticul psihiatric, cât şi din punct de vedere socio-psihologic, în vederea deducţiei asupra unui potenţial de decompensare sau antisocial;
c) stabilirea legăturii de cauzalitate între trăsăturile acestei personalităţi şi elementele constitutive ale actului infracţional sau antisocial savârşit.
Desfăşurarea expertizei medico-legale psihiatrice
Examenul neuropsihiatric care se efectuează în situaţia când infractorul a fost descoperit imediat după comiterea faptei, reprezintă prima etapă a expertizei psihiatrice. Aceasta se efectuează de o comisie alcătuită din medic legist şi doi medici psihiatri.
Acest examen trebuie să fie cât mai complet şi mai amănunţit.
Rezultatul unui astfel de examen devine mai mult decât necesar, deoarece oferăm organului de cercetare ori procurorului, datele necesare care să-i permită a lua hotărârea dacă va continua cercetările faţă de învinuit sau inculpat sau este necesar ca acesta să fie mai întâi internat într-un spital de profil.
:)În practică se confundă examenul psihiatric cu expertiza psihiatrică, dându-i-se acesteia denumirea de primă expertiză.
Frecvent se întâlnesc cazuri când rezultatul examenului neuropsihiatric este luat în considerare pentru a motiva o soluţie de neurmărire în temeiul art.48 Cod Penal.

În ce priveşte examenul neuropsihiatric atunci când este făcut imediat după comiterea faptei, poate avea valoarea unei constatări medico-legale, cu toate că legiuitorul nostru, în art.114 C.proc.pen., nu l-a enumerat în cazurile pentru care se face:D

flipi a scris:

Din pacate in actualul Cod Penal , nu este incriminata hartuirea.

Din fericire in noul cod penal este incriminata =D>=D>=D>