Perioada respectiva se ia in condiderare la calculul concediului de odihna, nu ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.12/2015,
ci ca urmare a faptului ca , Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:
1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.
2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.
3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.
[ link extern ]
Va multumesc mult pentru raspuns.
In baza acestuia, ajutata de colegii de la sindicat am formulat urmatoarea cerere catre conducere:
DOMNULE DIRECTOR GENERAL,
Subsemnata, Dumitru Georgeta, fostă angajată a …………
in temeiul:
Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003;
Art. 148 din Constitutia Romaniei; art. 278 din C. muncii; art. 5 C civil;
precum si a: Hotararii Curtii de Justitie a Comunitatii Europene din data de 20 ianuarie 2009 in Cauzele C-350/06 si C-520/06; Hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din data de 24 ianuarie 2012 in Cauza C-282/10; Hot. C.J.U.E. din data de 22 noiembrie 2011, in Cauza C-214/10; Hotararii C.J.U.E. din data de 21 februarie 2013, in Cauza C-194/12, formulez prezenta:
CERERE ACORDARE A DREPTURILOR BANESTI CUVENITE PENTRU CONCEDIUL DE ODIHNA AFERENT ANULUI 2014 SI 2015
cale prin care va rog respectuos sa imi aprobati:
• acordarea drepturilor banesti cuvenite pentru concediul de odihna aferent anului 2014 si 2015, pentru urmatoarele:
MOTIVE
I. In fapt:
In septembrie 2013, subsemnata am fost operata, avand diagnosticul de carcinom mamar cu metastaze, situatie motiv pentru care m-am aflat in concediu medical pana in data de 28.02.2015.
După perioada de concediu medical, am fost pensionată pentru invaliditate gr.II. începând cu data de 01.03.2015
II. In drept, Apreciez ca subsemnata pot beneficia de drepturile banesti cuvenite pentru concediul de odihna neefectuat, deoarece:
1. Potrivit art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, Directivele UE sunt obligatorii in dreptul national, textul constitutional stipuland: “Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
2. De asemenea si art. 278 din Codul Muncii prevede aplicarea cu prioritate a dreptului UE, fiind reglementat la alin (1): “Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.”
In acest sens sunt si dispozitiile art. 5 din Noul Cod Civil (Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene) care prevad că “în materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părților”.
3. Ca urmare, in situatia mea, era si este aplicabila Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 (directiva privind unele aspecte ale timpului de muncă si de odihna). Acest act normativ al UE era operant chiar anterior modificarii Codului Muncii.
4. Aceasta problema a fost transata definitiv de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene, printr-o hotarare preliminara, la data de 20 ianuarie 2009, cand s-au interpretat dispoziţiile din Directiva 2003/88, dar si prin alte hotarari ulterioare.
Ideile statuate de Curtea de Justitie a CE cu valoare de principiu, au fost, in esenta, urmatoarele:
- dreptul la concediu anual platit „trebuie considerat un principiu al dreptului social al Uniunii Europene de o deosebita importanta, de la care nu se poate deroga si a carui punere in aplicare de catre autoritatile nationale competente poate fi efectuata numai in limitele prevazute in mod expres de directiva”.
- totodata, Curtea a precizat ca Directiva nr. 2003/88/CEE „nu permite statelor membre sa excluda nasterea unui drept acordat in mod expres tuturor lucratorilor”.
- indiferent care ar fi numărul de zile de concediu medical avute de salariat pe perioada unui an calendaristic, perioada în care a fost în concediu medical nu se va scădea din perioada de referinţă la calculul concediului de odihnă. Chiar dacă salariatul a fost în concediu medical tot anul, la întoarcerea în unitate el va avea dreptul la cele cel puţin 20 de zile de concediu de odihnă.
5. Concret, prin Hotararea sa din 20 ianuarie 2009, CEJCE a stabilit:
- la punctul 22: “Este cert că finalitatea dreptului la concediul anual plătit este aceea de a-i permite lucrătorului să se odihnească și să dispună de o perioadă de destindere și de recreere. Astfel, această finalitate diferă de cea a dreptului la concediul medical. Acesta din urmă se acordă lucrătorului pentru ca acesta să poată să se refacă după o boală”;
- la pct. 38: „trebuie arătat că, potrivit articolului 5 alineatul 4 din Convenția nr. 132 a Organizației Internaționale a Muncii din 24 iunie 1970 privind concediile anuale plătite (revizuită), "[…] absențele de la serviciu pentru motive independente de voința persoanei angajate interesate, precum absențele datorate unei boli, […] vor fi calculate ca parte din perioada de serviciu".
- la pct. 40, Curtea a mai arătat că „(…)Directiva 2003/88 nu face nicio distincție între lucrătorii care, în perioada de referință, sunt absenți de la serviciu pentru că se află în concediu medical, de scurtă sau de lungă durată, și cei care au lucrat efectiv în perioada menționată”,
- iar la punctul 41 a concluzionat că: „(…) în ceea ce privește lucrătorii aflați în concediu medical prescris în mod legal, un stat membru nu poate condiționa dreptul la concediul anual plătit conferit chiar de Directiva 2003/88 tuturor lucrătorilor de obligația de a fi lucrat efectiv în perioada de referință stabilită de statul menționat”.
6. Hotărârea preliminară adoptata de Curtea Europeană primează în faţa Codului Muncii sau, mai bine zis, aduce interpretări concrete în ceea ce priveşte art. 145 alin. 2, nefiind vorba, nicidecum, de o aplicare retroactiva a Legii nr. 12/2015.
7. In consecinta, perioada de incapacitate temporara de munca pentru caz de boala se ia in considerare la calculul concediului de odihna ca urmare a Directivei 2003/88, precum si a hotararilor Curti de Justitie, si nu ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 12/2015.
8. Totodata, acestea sunt si opiniile doctrinare si solutiile jurisprudentiale pronuntate in plan national, dintre care exprim cateva:
prof. av. Alexandru Ţiclea (Codul muncii comentat, Ed. Universul Juridic, ed. a V-a, Bucuresti, 2014, p. 180): “Daca lucratorul se afla in concediu medical (pentru incapacitate temporara de munca), chiar si intregul an calendaristic, are dreptul, potrivit practicii Curtii Europene de Justitie, la concediu de odihna si pentru perioada incapacitatii, concediul in discutie urmand a fi efectuat ulterior” ( Hotararea CJCE din 20 ianuarie 2009 in Cauzele C-350/06 si C-520/06 (publicate in “Dreptul” nr. 7/2009, p.68, nota 11);
In acelasi sens sunt si Hotararea din 24 ianuarie 2012 in Cauza C-282/10, conform careia dreptul la concediu anual platit nu poate fi afectat in cazul in care un lucrator se afla in concediu medical prescris in mod legal ca urmare a unei boli sau a unui accident survenit la locul de munca sau in alta parte, Hotararea din 22 noiembrie 2011, in cauza C-214/10 si Hotararea din 21 februarie 2013 – Cauza C-194/12).
- Raspunsul pe care l-am primit de la expert Adriana Iancu, din cadrul ClubLegislatiaMuncii.ro, catre care m-am adresat cu aceasta intrebare;
- Raspunsul oferit de catre avocatnet.ro- freeelis -Consilier juridic, caruia, de asemenea, m-am adresat pentru o opinie in ceea ce priveste cazul meu.
Fata de cele aratate mai sus, va rog sa solutionati prezenta cerere astfel cum aceasta a fost formulata si motivata.
Iata si raspunsul primit:
Referitor la notificarea dumneavoastra prin care solicitati acordarea drepturilor băneşti cuvenite pentru concediul de odihna aferent anului 2014 si 2015 , va comunicam urmatoarele :
- in conformitate cu prevederile art. 145 alin (2) din Codul Muncii: „ Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic".
In conformitate cu prevederile art. 86.3 lit.a) din Contractul Colectiv de Munca 2008/2018: " Salariaţii care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind în concediu medical, concediu fără plata, concediu de maternitate sau concediu pentru îngrijire copil până la împlinirea vârstei de 2 ani nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an".
Având in vedere prevederile legale aratate mai sus, deoarece in anul 2014 ati lipsit de la serviciu întregul an fiind in concediu medical nu aveţi dreptul la concediu de odihna pe acel an.
Deoarece la data de 01.03.2015 v-ati pensionat pentru invaliditate gradul II, ati primit compensarea in bani a concediului de odihna pentru cele 2 luni cat ati fost salariata unitatii noastre ( 5 zile CO aferente anului 2015),in conformitate cu noile prevederi ale Codului Muncii valabile pentru anul 2015.
In aceasta situatie ce ma sfatuiti sa fac?
(Mentionez ca am lucrat la Posta Romana)