calitatea de inculpat....... ce inseamna asta?

Procesul penal are patru faze: urmarirea penala, care cerceteaza si se pronunta asupra existentei faptei sesizate autoritatii teritoriale a Ministerului Public ,care vizeaza persoana vizata in plangere se desfasoara cu privire la fapta si cu privire la persoana vizata
A doua faza o constituie camera preliminara
A treia faza o constituie judecata
Parchetul prin plangerea adresata este investit cu autoritatea sa se pronunte asupra faptei/faptelor,daca acestea se afla sub incidenta penala,asupra persoanei vizate
Daca din datele furnizate in plangere,din declaratiile partilor,sunt retinute probe din care rezulta banuiala rezonabila ca persoana suspectata/reclamata a savarsit o fapta prevazuta si pedepsita de legea penala,aceasta se numeste suspect.
Persoana impotriva careia a fost dispusa de catre procuror actiunea penala devine parte in procesul penal in calitate de inculpat

In cursul urmăririi penale, cand procurorul constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1) c.p.p. pune in miscare acţiunea penală prin ordonanţă impotriva persoanei respective, care capata calitatea de inculpat si devine parte in procesul penal.
C.p.p. stabileste drepturile si obligatiile suspectului/inculpatului.
ART. 83
Drepturile inculpatului
În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
#M2
a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
#B
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
#M2
g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
#B
h) alte drepturi prevăzute de lege.
ART. 108
Comunicarea drepturilor şi a obligaţiilor
(1) Organul judiciar comunică suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru săvârşirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
(2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 83, precum şi următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;
b) obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.
#M2
(3) În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (2). Aceste drepturi şi obligaţii i se comunică şi în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.
(4) Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, iar în cursul judecăţii posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii învinuirii.
#B