Societatea X incheie un contract comercial de vanzare- cumparare cu societatea Y. Raporturile comerciale dintre cele 2 sunt variate, ajungandu-se si la plata prin compensare. In contractul mentionat se stipuleaza expres ca nici una din parti nu poate cesiona drepturile si obligatiile decurgand din contract fara consimtamantul si acordul scris al celeilalte parti.
Societatea Y incheie un contract de cesiune de creanta cu societatea Z, prin care toate creantele pe care le are Y fata de X, sunt cesionate societatii Z, fara a cere acordul societatii X, asa cum era prevazut in contractul dintre X si Z, cesionandu-se totodata si creante care erau platite de catre societatea X, astfel ca obiectul cesiunii de creanta - peste 1,2 milioane lei Ron- nu este valabil - acesta fiind de fapt sub 400.000 lei Ron.
1. Poate x sa ceara anularea contractului de cesiune?
2. Care este baza juridica ?
3. Carei instante trebuie sa se adreseze X?
4. Este sau nu cererea de anulare a contractului de cesiune de creanta, intentata de X, o cerere de natura comerciala?
5. Avand in vedere obiectul cererii formulata de X - anularea contractului de cesiune de creanta - este normal ca prima instanta - sa-si decline competenta in favoarea Curtii de Apel?
X nu poate cere anularea contractului de cesiune intervenit intre Y si Z deoarece nu este parte in contractul respectiv.
Si revin cu urmatoarea precizare:
•Pentru ca cesiunea de creanţa sa fie opozabila terţilor, deci inclusiv debitorului cedat, trebuie îndeplinite anumite formalitati, respectiv :
a)notificarea cesiunii facuta prin intermediul executorului judecatoresc de catre cedent sau cesionar debitorului cedat.
b)acceptarea cesiunii de catre debitorul cedat. Acceptarea trebuie facuta in forma autentica, spre a fi opozabila tuturor categoriilor de terţi. Ea poate fi făcuta si printr-un act sub semnătura privata care emana de la debitor, dar, in acest caz, cesiunea este opozabila numai debitorului cedat, nu si celorlalte categorii de terţi.
Cum din ceea ce spui nu reise ca au fost indeplinite asemenea formalitati, rezulta ca cesiunea nu este opozabila lui X.
Formalitatile au fost indeplinite, lui X fiindu-i notificata cesiunea de catre cesionar prin intermediul executorului judecatoresc.
Dar totusi, cum ramane cu clauza din contractul dintre X si Y- potrivit careia nu putea fi instrainata creanta?
Daca x nu poate cere anularea cesiunii de creanta - ii ramane doar calea contestatiei la executare?
1) Pentru validitatea cesiunii de creanţa nu este necesar consimtamantul debitorului cedat. El este un terţ fata de convenţia dintre cedent si cesionar.
Cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creanţei, indiferent de preţul plătit si chiar daca cesiunea s-a făcut cu titlu gratuit.
După îndeplinirea formalitatilor de publicitate, debitorul cedat devine debitorul cesionarului si nu mai poate plăti in mod valabil cedentului.
2) Contestatie la executare pentru ce? Inteleg ca nu s-a desfasurat un proces (finalizat printr-o hotarare definitiva) intre X si Y (Z).
Oricum, pe calea contestatiei la executare nu se poate modifica ori desfiinta hotararea pusa in executare.
Singurele aparari de fond care sunt admise sunt cele vizeaza cauze de stingere a obligatiei intervenite dupa ramanerea definitiva a hotararii .
Contestatia la executare era pentru cazul in care Y cesionarul va trece la punerea in executare a titlului executoriu constand in contractul de cesiune de creanta autentificat.
Pe aceasta cale instanta de executare poate chiar sa anuleze titlul executoriu.
Dar cum poate sa ceara X anularea cesiunii de creanta - avand in vedere contractul cu Y?
Chiar nu exista nici o cale, avand in vedere obligatiile asumate atat de X cat si de Y - de a nu transmite drepturile si obligatiile in favoarea tertilor ?