Sotia a revenit la servici cu 1 luna inainte de a implimi 1 an din CCC (CCC-ul a fost facut pe 1 an) pentru a primi stimulentul de crestere copil.
Din cauza dificultatilor economice intampinate de companie postul ei a trebuit inchis (ca de altfel si alte posturi similare) astfel incat dupa 1 luna si cateva zile de la revenire a fost data afara conform art. 65 pct.1, firma avand trecut in Regulamentul intern cat si in CCM 1 luna pentru aceasta speta.
Concedierea unui salariat nu cred ca poate face obiectul unei plangeri penale.
Sotia dvs poate contesta in instanta decizia de concediere, in termen de 45 de zile de la data comunicarii la Tribunalul in raza caruia are domiciliul.
Mentionez ca in decizia de concediere sunt prevazute urmatoarele : se desfiinteaza locul de munca al dvs datorita dificultatatilor financiare ale firmei facandu-se referire si la adresa prin care i s-a comunicat anterior durata preavizului pe care sotia mea l-a semnat in cunostinta de cauza.
Mai mentionez ca pe postul respectiv nu s-au mai facut angajari.
In acest context se mai pune problema ca o contestatie in instanta sa aiba succes ?
O decizie de concediere trebuie sa cuprinda:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d) C.mun., numai in cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64 C.mun..
e) termenul in care poate fi contestata
f) instanta judecatoreasca la care se contesta.