Am lucrat si inainte si dupa 1989 la acelasi loc de munca,in aceleasi conditii de munca.Dupa 1991 am obtinut 10 ani ,pina-n 2001,grupa a-II-a,recunoscuti in carnetul de munca si prin adeverinta. In acest moment,unii colegi si fosti colegi au dat societatea in judecata si au obtinut hotarire definitiva prin care li se recunosc, ca lucrati si anii de dinainte de 1989 in aceleasi conditii,societatea fiind obligata sa elibereze adeverinta. Am pornit mai multe persoane in acelasi timp,acelasi tip de actiune si avocatul ne-a spus ca instanta a inceput sa respinga pe banda astfel de cereri si trebuie sa suspendam actiunea o perioada. Intrebare: cum este posibil,avind deciziile celorlalti care si-au cistigat dreptul depuse ca document, sa primim alta ,,sentinta'',repet lucrind in aceiasi echipa,formatie de lucru,si avind aceleasi sarcini de serviciu,practic facind acelasi lucru ?Se pot da decizii diferite pe spete identice ?Care este practica judiciara ?Doresc daca se poate o parere cit mai avizata pentru care,anticipat, va multumesc foarte mult.
Din pacate sunt multe cazuri similare cu cel mentionat de dvs.
Fiecare instanta de judecata are viziunea sa. In luarea unei decizii a instantei conteaza foarte mult documentele intocmite la nivelul firmei si documentele depuse la dosarul fiecarei cauze, concluziile expertului din raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea protectia muncii de la fiecare dosar in parte. Nu este obligatoriu ca sa existe concluzii in favoarea salariatilor. Expertiza se face, de regula, in baza legislatiei aplicabile, a modului cum aceasta a fost respectata de catre firma (aici sunt multe diferente de abordare, in cadrul firmelor) si a documentelor care pot fi puse la dispozitia expertului.
In justitia romana nu functiunea principiul precedentului, motiv pentru care ati depus degeaba la dosarul cauzei hotarari date de alte instante in cazul unor colegi.
Trebuie sa cunoasteti ca in anumite firme, nu s-au emis documente interne pentru nominalizarea lucratorilor la locuri de munca incadrate in grupe de munca, pentru care s-a obtinut avizul ITM. Nominalizarea este esentiala in conditiile in care s-a avizat de catre ITM la solicitarea firmelor (criteriile de incadrare nu au fost identice pentru toate firmele, fiecare firma ajungand la niste criterii prin negociere intre sindicat si patronat) un numar total de lucratori incadrati in grupe de munca si nu de putine ori numarul total a fost mai mic decat numarul scriptic de salariati existent.
Nu toti salariatii/ functiile/ meseriile/ activitatile, etc. au fost incadrati(e) de catre firma la locuri de munca cu grupa de munca. In anexele la contractele colective din acea vreme se mentionau in clar incadrarile in grupa de munca.
Sfatul dat de avocatul dvs. pentru suspendarea cauzei (se resping pe banda, astfel de cauze ?! pe ce motiv ?), dupa parerea mea, nu este de urmat.