În raport de scopul pentru care a fost creată, persoana juridică poate
avea un scop lucrativ, productiv, cum este cazul societăţilor comerciale, al unor regii autonome
(acestea din urmă au un scop mixt, pe lângă cel lucrativ, care este secundar, unul public, de realizare
a unor servicii publice, a unor activităţi; Regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile
strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a
gazelor naturale, poştă, transporturi feroviare - precum şi în unele domenii aparţinând altor ramuri
stabilite de guvern,
sau un scop nelucrativ cum este situaţia instituţiilor, autorităţilor publice, a
sindicatelor, asociaţilor şi fundaţiilor.
Persoanele juridice publice sau de drept public pot fi caracterizate în primul rând prin
faptul că, în majoritatea cazurilor, ele acţionează în regim de putere publică, ca purtătoare a
puterii publice.
Persoanele juridice, fie că aparţin dreptului privat sau dreptului public, acţionează în
societate ca o certitudine nu ca o ficţiune. Calitatea de subiect de drept rezultă în puterea legii dacă
sunt îndeplinite cerinţele esenţiale cerute de lege, dacă au elementele minime constitutive necesare.
Fiind constituite dintr-o colectivitate umană cu interese comune şi legitimizate de lege,
persoanele juridice reprezintă "un centru de interese protejate juridiceşte". În dreptul
administrativ, persoanele juridice au o importanţă deosebită, ele fiind nelipsite din orice raport
juridic de drept administrativ, inexistenţa unei astfel de persoane, a unui astfel de subiect de
drept public reprezintă lipsa raportului juridic administrativ.