ynocentta a scris:
Concret,despre ce acte este vorba ?
Dacă sunt acte necesare către instanta sau parteneri contractuali furnizor/prestator,posibil ca președintele sa fi avut în vedere o reprezentare profesionala din partea unei persoane care stăpânește normele și de acea sa fi apelat la serviciile unei avocat
Ce bine că tot dvs. aţi înţeles că subiectul discuției ar fi acel avocat cu care eu, în 2013, ca membru în fostul Comitet Executiv, n-am fost de acord să fie remunerat cu 1.000 lei doar pentru ... a-i întocmi actele preşedintelui, atribuţie care intra în fişa postului acestuia.
Deci, noi plătim degeaba Preşedintele (şi Administratorul) care ar trebui să întocmească aceste documente (contracte, etc.) fără a angaja şi un avocat care e plătit din banii "prostimii", mulţi neavând habar ce salarii au fiecare, totul făcându-se pe ascuns, din 2014.
Vrem să ştim dacă voi aveţi sau aţi auzit ca o Asociaţie să aibă angajat şi un avocat ... pentru întocmire de documente ... de acasă sau de la biroul său, pentru 800 sau 1.000 lei pe lună (n-a trecut niciodată pe la sediu) ! Să mi le dea mie, că le fac şi pentru 500 lei pe lună. Problema e că nu s-a votat nimic despre plata acestui avocat în vreo Adunare Generală, totul se face în secret !
Am uitat să specific faptul că acest avocat primeşte şi Onorariul pentru reprezentarea Asociaţiei în procese (legal, nimic de comentat), dar e şi salarizat în cadrul altei profesii decât cea de avocat, ceea ce n-ar fi chiar legal.
➽ LEGEA nr.51 din 07.06.1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de Avocat spune:
Art. 5, alin.(8)
Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
Art. 14
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
Ce ziceţi, n-ar fi o mică-mare incompatibilitate aici, mai ales că acest avocat dă în judecată unii proprietari, care sunt ca şi angajatorii lui, care-i asigură un venit ?
Dacă acest avocat nu era retribuit de preşedintele A.P., poate nu era vreo problemă, orice avocat are dreptul
(doar) să reprezinte Asociaţia, nu să mai primească alţi bani de acolo, fără aprobarea Adunării Generale a proprietarilor - aici nu e o junglă.
În plus, ce e mai grav, e faptul că acest avocat dă în judecată unii proprietari bazându-se pe minciuni care induc în eroare Instanţa (dacă e nevoie, vă arăt dovezile), vrând să ajute conducerea A.P. să câştige fraudulos cel puţin un proces contra unor proprietari nevinovaţi.
Mai jos pun câteva articole de legi care arată unele nereguli din activitatea acestui avocat.
Art. 2
(1) În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
(2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. (NOTĂ: Dimpotrivă, avocatul încalcă aceste obligaţii !)
ÎNDATORIRILE AVOCAŢILOR
Art. 38 - Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de părţile din proces ... Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară. (NOTĂ: E exact invers !)
Art. 40 - Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 44 (1) - Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii. (NOTĂ: Acest avocat a fost consultat de noi înainte de a ne da ulterior în judecată, deci nu poate asista partea adversă !)
Avocatul poate fi asimilat cu un funcţionar public (acesta poate avea calitatea de subiect activ al unor infracţiuni de corupţie sau serviciu, care presupun circumstanţierea făptuitorului), dacă avocatul exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură (…) în cadrul oricărei persoane juridice (a se vedea art. 308 Cod Penal). Citind art. 39 alin.(1) din Legea nr. 51/1995, experţii în Drept spun că avocaţii pot fi asimilaţi funcţionarilor publici, respectiv când atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act (de exemplu, dacă avocatul atestă încheierea unui contract ➽ ştim că avocatul N.G. are această îndatorire retribuită în cadrul A.P.).
ART. 268. Inducerea în eroare a organelor judiciare. (1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Riscul de răspundere penală asociat consultanței juridice şi serviciilor de reprezentare
Întrebare: „Care sunt situaţiile în care avocaţii sunt responsabili penal în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară pe speţe de drept civil, de exemplu în situaţii cum ar fi abuzul de servicii de colectare a datoriilor, introducerea şi susţinerea unor pretenţii nejustificate (NOTĂ: e cazul nostru, cu pretenţiile materiale nejustificate susţinute de avocat pentru A.P. !), recurgerea la coerciţie, insulte sau defăimare sau fraudă procedurală ?”
Răspuns U.N.B.R. (Uniunea Barourilor din România): Conform prevederilor Codului Penal, Art.269 (cu modificările cf. 20-14), "ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor."
cyan a scris:
Membrii CEx sunt aleși în Adunarea Generală ordinară sau extraordinară.
Hotărârile CEx constituit din membri nealeși în conformitate cu prevederile legii nu sunt legale și pot fi atacate în instanţă.
Prin urmare, membrii care şi-au depus demisia mai bine convocau A.G. extraordinară pentru schimbarea președintelui decât să-și prezinte demisia!
"Hotărârile Com. Ex. constituit din membri nealeși în conformitate cu prevederile legii nu sunt legale și pot fi atacate în instanţă."
Se poate considera că restul de 3 membri rămaşi ar fi făcut parte şi din vechiul C.E., deci nu ştiu dacă ar fi consideraţi nealeşi.
Aici e ceva neclar, dar eu cred că, totuşi, şi în acest caz, era necesară convocarea unei Adunări Generale, ordinare sau extraordinare.
Să ai doi alţi membri în Com. Ex. la 458 de proprietari cât are această A.P. mamut, e ridicol şi puţin cam ilegal.