La inceputul lunii ianuarie in casa in care locuiesc a avut loc un incident urat.
Sora mea este divortata si are copilul in custodie. Tatal copilului are dreptul sa ia copilul la el in primul si al treilea weekend din luna + a doua parte a vacantelor.
In timpul vacantei de iarna tatal si mama copilului au facut schimb de sms-uri prin care au cazut de acord ca atunci cand copilul va fi dus la scoala sa aiba la el doar hainele cu care a fost imbracat in momentul in carea fost luat de tatal lui pentru a-si petrece jumatatea de vacanta cu el. Nu numai ca nu a facut asa cum spusese ca va face ci a insistat sa aduca hainele copilului cu alta ocazie. Mentionez ca doarece de fiecare data cand venena sa ia copilul la el, iesea cu scandal pentru ca avea mereu ceva de comentat, proprietara casei a hotarat ca el sa ramana afara in fata usii apartamentului pana cand copilul este pregatit sa iasa din casa.
Asa trebuia sa se intample si de data acesta numai ca tatal a facut cum a vrut el si a venit cu trei sacose la usa. Eu am iesit pe holul blocului (mentionez ca am inchis usa dupa mine) sa ii explic ca nu avea de ce sa vina cu atatea sacose cand hainele copilului erau intr-o singura sacosa. Ca de obicei nu am avut cu cine sa ma inteleg deoarece am fost imbrancita, pentru ca ma aflam intre el si usa, iar el a dat buzna in casa. Initial in holul apartamentului urland cat il tineau plamanii astfel incat copilul care era de fata s-a speriat si a inceput sa planga. Pentru ca nu aveam cum sa il acoper cu vocea pe tata,si pentru a linisti copilul, am tras copilul in sufragerie unde dupa cateva vorbe am reusit sa il linistesc. Si de bine ce a tacut copilul da buzna in sufragerie tatal copilului cu aceleasi urlete su copilul incepe din nou sa planga. Nici nu stiu de cate ori i s-a repetat sa iasa din casa, iar in momentul in care a catadicsit sa ne bage in seama a raspuns simplu "nu vreau".
Vazand ca nu vrea sa iasa din casa am sunat la politie si in timp ce vorbeam cu politistul si-a dat seama, probabil, ca nu e o gluma si ca intr-adevar vorbesc cu politia si probabil si-a zis ca e mai bine sa plece inainte sa vina politia la usa apartamentului. A iesit impreuna cu mama mea pe hol eu ramanand in sufragerie cu copilul, vorbind la telefon cu politistul. Am iesit in cadrul usii de la sufragerie in momnetul in care am auzit-o pe mama mea tipand si l-am vazut pe individ cum o "strivea" intre usa de la intrare si cuier pe "motiv" ca nu il lasa sa iasa. Si tinand cont ca a trebuit sa impingem amandoua in usa de la intrare ca sa o putem inchide in urma lui, nu cred ca se poate spune ca a vrut sa iasa si nu a fost lasat.
In aceeasi seara, imediat dupa incident am plecat toti trei (nu puteam lasa copilul singur in casa) la sectia de politie pentru a da o declaratie. Singura care a dat atunci declaratie a fost mama mea, ea fiind proprietara apartamentului.
Eu am primit ulterior o citatie acasa pentru a merge la sectie. Acolo mi s-a spus ca trebuie sa dau si eu o declaratie. Am spus ca este foarte mult de scris si ca m-am invoit doar pentru cel mult o ora de la serviciu. Am intrebat daca pot sa imi redactez declaratia acasa si sa revin cu ea la sectie intr-o alta zi. Raspunsul a fost afirmativ asa ca am scris ce aveam de spus (pana la cel mai mic amanunt) am printat declaratia si am inceput sa dau telefoane la sectie sa il gasesc pe agentul care se ocupa de caz. L-am gasit dosponibil abia la sfarsitul saptamanii respective. S-a dovedit ca m-am agitat degeaba #-o cu scrierea declaratie pentru ca atunci cand am ajuns la sectie declaratia a scris-o agentul dupa "dictare" rezultatul fiind cam un sfert din ce scrisesem eu acasa. Am insistat totusi sa adauge la dosar si ceea ce am scris eu acasa. Intre timp trecuse pe la sectie si tatal si daduse o declaratie care se batea cap in cap cu declaratiile noastre.
Deoarece agentul de politie a declarat ca se rezolva repede astfel de cazuri mama mea a tot revenit cu telefoane la politie sa intrebe cat mai dureaza gandindu-se sa nu primim vre-o citatie de la procurorul de caz in vacanta de vara si sa nu fim acasa. A fost asigurata ca nu dureaza atat de mult si se rezolva inaintea vacantei.
Si iata ca dupa aproape 10 luni de la incident ne trezim cu raspunsul de la procuror si cu referatul politistului.
Surpriza a fost ca referatul agentului de politie a fost cu propunere de clasare pe motiv ca paratul a declarat ca a intrat in apartament cu acordul proprietarei, nu a bruscat sau jignit pe nimeni si ca a parasit de buna voie locuinta. De asemenea agentul a mai sustinut ca nu au fost identificate si alte probe care sa sustina ceea ce am declarat noi desi i-am mentionat in nenumarate randuri ca exista inregistrare audio pentru tot ce s-a intamplat in acea seara.
In concluzie:
Declaratia mea nu a fost luata in considerare, ba mai mult in referat se spune ca am refuzat sa dau declaratie (cu alte cuvinte una vorbim si alta ne intelegem).
Declaratia mamei mele este de asemenea ca si nula deoarece este in contradictoriu cu declaratia tatalui.
Intrebarea care apare este: putem face plangere impotriva ordonantei procurorului de caz bazandu-ne pe inregistrarea audio din acea seara sau sa ne luam gandul de la dreptate?
P.S. Pentru cazul in care apare intrebarea unde era mama copilului in tot acest timp, raspunsul este: la munca. A aflat de tot ce s-a intamplat cand am sunat-o pe drum spre sectia de politie.
Aveți dreptul de4 a face plângere contra soluției de clasare, propunând probele pe care le dețineți.Dacă nu încercați nu aveți de unde să știți dacă vi se va face sau nu dreptate, în condițiile în care dvs. considerați că aveți dreptate.