Hartuire dupa 8 ani de la divort

Martonze, am înțeles perfect ce spune doamna, am înțeles ce trebuie să înțeleagă și ea și toți în situații similare, și anume că legal nu are ce să-i facă. Dacă omul a căzut într-o depresie nu e vina lui că e bolnav, mai ales o boală de suflet (psihică). Ce ordin de protecție, și împotriva cui protecție?!?!?! Ce amenințare reprezintă un om care vrea să-și ia viața lui, nu viața altuia. Doamnă, cel mult îl puteți ajuta cu vorbă dulce să-l convingeți și să accepte să-l duceți la un consult psihiatric și apoi la un psiholog bun pentru psihoterapie. Nu prin plângeri la poliție și procese civile și penale puteți ajuta un om bolnav să se vindece și să-i treacă depresia care duce în final la sinucidere. Dacă cauza este o boală care reprezintă o cădere psihică, nu-i de competența poliției și/sau instanței să rezolve problema, aici deja, științific vorbind, este competentă medicina. Eu am mai înțeles și faptul că doamna este îngrijorată ca tatăl copiilor ei ar putea face un gest urât pe care ia nu și-l dorește să se întâmple în realitate..

Acum cand deja ameninta ca o sa vina la servici sau o sa mearga la Maruta sa zica el vrute si nevrute, fara a avea nici cea mai mica dovada, am inteles ca e determinat sa ma denigreze si sa ma calomnieze pe toate planurile, asta ca sa nu mai vorbim de amenintari la adresa mea sau a actualului sot, sau amenintarea ca daca nu ii dau o sansa o sa-l am pe constiinta, adica se omoara.

ca mai e putin timp pana cand eu si copiii vom plati pentru suferinta lui.

vi se pare ca nu sunt motive de ingrijorare ?

(3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

deci poate fi obligat de instanta sa mearga la psiholog/ psihiatru, nu trebuie sa il duca femeia pe banii ei.

Eu am mai înțeles și faptul că doamna este îngrijorată ca tatăl copiilor ei ar putea face un gest urât pe care ia nu și-l dorește să se întâmple în realitate..

eu cred ca ati inteles gresit. Sigur ca nu ii doreste nimeni moasrtea, insa cred ca doamna se ingrijoreaza mai mult de intagritatea ei si a familiei ei.

Stimate domn Adrian, nu orice nebun poate fi parinte, iar mediatorii nu sunt psihiatri. Un om care afirma ca intentioneaza sa se sinucida este un bolnav psihic, pe mana caruia nu se poate lasa un copil!
Violenta dna este inclusiv cea psihologia, recunoscuta de legea ordinului de protectie!

Interpretați greșit legea. În primul rând, soțul doamnei nu este un agresor, din ce ne relatează ea. În cauza pe care o discutăm nici o lege și nici o instanță nu-l poate obliga pe respectivul cetățean să meargă la psihiatru și/sau psiholog. Instanța poate decide obligarea acestuia să meargă de bună voie, dacă și el vrea să fie consultat/expertizat, însă nu poate fi o decizie executorie. Domnul în cauză nu este un infractor penal, nu este agresiv, deci nu se justifică o acțiune în instanță, pentru ca din start nu va avea câștig de cauză, ci bani pierduți. În ce privește medierea, sunt și mediatori care au psiholog, mai ales cei specializați pe probleme de familie cu minori. În final este alegerea doamnei (USER) ce decizie va lua, însă dacă nu va înțelege că în situația descrisă de ea nu va rezolva nimic prin reclamații/plângeri la poliție și procese în instanță, e problema ei personală. Că are dreptul legal să apeleze la autorități este altceva, dar asta nu înseamna că într-un final va și rezolva ceva, decât dacă apar situații/evenimente noi/suplimentare decât cele descrise de ea până acum. De interdicție judiciară nici nu poate fi vorba din punct de vedere practic! Teoretic se poate, dar la ce-ți folosește teoria care nu poate fi practic executată. Ce să-i interzici omului dacă nu se duce la casa ei sa facă scandal, să o amenințe, să-i pună în pericol viața..., să-i coși gura cu sârmă să nu mai poată vorbi?!?!?! În afară de încercarea de al chema la mediator cu psiholog, alta soluție nu are, decât cea extrema, adică nu-i mai răspunde la telefon și gata. Polițiștii și judecătorii nu sunt medici sa-l consulte și apoi după diagnostic sa-l vindece. Nici macar nu poate fi amendat pentru tulburarea linistii publice, dacă nu face scandal in public. Daca mai poate fi părinte sau nu, aici intervine decizia copiilor daca au peste 10 ani, ei putând fi audiați de judecători în camera de consiliu, însă nu are legatura directa cu necazul doamnei, și nici așa nu i-ar rezolva problema ei care o consideră hărțuire. Dacă nu poate să-l ignore total, sunt convins, ca o parere pur personala ca, mai sunt și alte complicații, și asta doar doamna in cauza le știe cu siguranta. Văd că nimeni nu-si pune intrebarea care este pozitia copiilor minori. Dacă copii îi zic: "mamă e tata nostru, bun, rău, nebun, bolnav....., ai grija ce faci și cum acționezi......."

Doamna are instrumente prin care ii poate coase gura, cum ziceti dvs.
Ii face plangere penala pt hartuire, articolul de pus de @bodealex mai sus si poate cere emiterea unui ordin de protectie , cititi dvs legea violentei in familie, ca sa stiti despre ce e vorba in subiect.
Daca dvs nu percepeti gravitatea problemei si ii dati cu mediatorul care nu prea are ce sa medieze cat omul nu e sanatos...

iar pt hatuiala isi poate lua amenda, nu e numai pedeapasa cu inchisoarea prevazuta.

Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.