Am o problema. Acuma 2 ani, tatal meu a semnat un act la notar pentru o vanzare de teren. Acet teren vandut este o parte din terenul pe care primaria trebuia sa il retrocedeze conform unei sentinte definitive. Cealalta parte inca nu s-a restituit, deoarece nu se poate pe vechiul amplasament. Inainte de restituire, exista o conventie, ca tereneul care urma sa fie restituit, sa fie impartit intre 2 mostenitori, tata si respectiva persoana, in mod egal. Actul de vanzare prevede un pret de vanzare, si tine loc de chitanta, dar tata nu a primit niciun leu! In schimb a primit promisiunea ca cealalta parte nu are nicio pretentie asupra restului terenului care va fi restituit de primarie, dar acest lucru a "uitat" sa il treaca in contractul de vanzare-cumparare. Intrebarea mea este, daca respectiva persoana recunoaste verbal in fata mea, si a inca doi martori, ca a promis ca nu mai are nicio pretentie, este valabila in instanta aceasta proba? Adica ideea mea este sa ma duc cu inca 2 persoane sa discut cu el, (verbal imi recunoaste aceasta situatie, dar la notar nu vrea sa mai declare nimic), iar apoi sa merg cu cei doi martori la notar, sa inregistreze declaratia fiecaruia in legatura cu discutia, iar in eventualitatea unui proces, aceste acte se considera probe admisibile in instanta?
Va multumesc!
Decalaratiile despre care vorbiti pentru a avea forta probatorie trebuiesc date in fata unui notar ,pe propria raspundere sau in fata instantei de judecata in cadrul unui litigiu.Puteti doar sa inregistrati o discutie,dar aceasta nu prea are forta probatorie,decat in anumite conditii prevazute de lege.