Buna ziua,
In primul rand tin sa va multumesc pentru raspunsul dumnevoastra.
Tin sa mentionez faptul ca fetita mea va implini 10 ani in noiembrie,
Legat de faptul ca doriti mai multe detalii, mentionez urmatoarele:
- Fosta sotie a aranjat ca divortul sa aiba loc in Sighetul Marmatiei, unde locuiam in acea perioada amandoi, ea cunoscand acolo persoane care au ajutat-o cu procesul , eu neavand avocat, am venit din Bucuresti singur si am incercat sa ma reprezint, insa nu am avut voie sa vorbesc.Ci doar sa asist.
Copilul ma iubeste f mult, am fost mereu un tata bun pentru copilul meu, isi doreste f mult sa fie cu mine... a fost folosit de ea , in ideea de a imi face rau.De multe ori sunam si mi se puneau conditii si nu aveam acces sa vorbesc cu ea la telefon.Am fost casatoriti 9 ani.E adevarat ca relatia noastra nu a fost una dintre cele mai frumoase, pot spune ca in ultima vreme se degradase mult.Ajunsesem intr-o faza in care nu mai exista nici un pic de respect, ne certam, ne injuram si au fost momente cand am lovit-o, deoarece nu se oprea din scandal, in loc sa ma faca sa ma linistesc, mai mult ma intarata.Nu am fost un sot model, dar un tata model consider ca am fost pentru copilul meu.
Imediat ce am divortat ea a cunoscut 2 barbati pe care i-a adus acasa, langa copil.In noiembrie 2006 am plecat la bucuresti iar in Ianuarie s-a semnat sentinta de divort. In aceasta perioada ea deja cunoscuse pe altcineva pe care il adusese in casa in care am locuit, la soacra.
Desi sunt barbat, de cand m-am despartit am avut o singura relatie in care sunt implicat si acum, de cand sunt divortat.
Fosta sotie e la al doilea prieten, al doilea barbat in casa vazut de copilul meu, dupa tatal sau.
Fetita mea isi doreste mult sa fie cu mine, mama ei a folosit-o pentru ca stia ca tinandu-ma departe de ea, ma va face sa sufar.Cand a vazut insa ca nu mai reuseste sa ma atace, pentru ca stiu ca sunt iubit de copilul meu, a incercat anul trecut sa mi-l dea mie, in conditiile in care s-a mutat la Bucuresti.Barbatul cu care traieste are si el 2 copii din prima casatorie,fosta mea sotie, dorind ca eu sa o iau pe fetita si sa ma ocup de ea in timpul saptamanii si ea sa o ia in weekend, cand isi ia si prietenul ei copii.Astfel ca, in timpul saptamanii ar fi fost libera de "sarcini", in conditiile in care tutela tot ea o avea.Cand am vazut ce incerca sa faca, ca vrea sa scape de copilul ei, i-am adus aminte ca ea e cea careia statul i-a incredintat-o si ca trebuie sa se ocupe de ea.Acum a gasit alta modalitate sa scape de copilul ei.a obtinut o viza pentru america, unde, conform spuselor ei, vrea sa reuseasca sa faca rost de bani de casa, ca sa le fie mai bine....cui , nu stiu...copilului sigur nu...in conditiile in care se duce cu viza de turist, viza de munca avand doar prietenul, dar a fost sfatuita ca o astfel de ocazie nu trebuie pierduta ci ca trebuie sa profite de ea.
Cam astea ar fi cateva detalii, daca va avantajeaza cu ceva, in ideea de a-mi da un sfat ...ceea ce ar trebui sa fac acum, tinand cont de faptul ca fata mea, desi e in clasa a 4-a , nu stie sa socoteasca, sa citeasca, nu are o educatie, mama ei, vaitandu-se mereu de cat de ocupata a fost oferindu-i acesteia educatie si conditii de invatat.
E normal sa plece si sa isi lase copilul indiferent cui?mie sau mamei ei?ca ei nu ii pasa cui lasa copilul, ca ea oricum e decisa sa plece.Legat de actul pe care vrea sa il faca la notar, ea vrea sa ma imputerniceasca pe mine dandu-si acordul in orice hotarare as lua ce vizeaza binele copilului.
In aceasta situatie, in cazul in care ma decid sa iau tutela copilului, pot face asta in lipsa ei, cand ea e plecata din tara, sau pot sa o oblig in vreun fel sa isi respecte responsabilitatile pe care le are?tinand cont de faptul ca statul i-a incredintat-o ei?
Ce ma sfatuiti sa fac?
Va multumesc
Cristian
Precizarile pe care le-ati facut acum schimba in mod evident datele problemei. Din modul cum prezentase-ti situatia initial nu reiesea neglijenta acesteia si nici obstructionarea relatiilor dintre dumneavoastra si copil.
Haideti acum sa analizam fiecare aspect dar sub aspect juridic:
1. Codul de procedura civila la Art. 607 al (1) spune "Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor." deci sotia nu a aranjat acest aspect ci a formulat cererea de divort acolo unde spune legea.
2. Imi e greu sa ma pronunt daca v-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil prin refuzul de a fi audiat. Nu stiu daca realmente ati fost obstructionat in dreptul dumneavoastra la aparare sau din necunoastere ati incalcat diverse reguli procedurale incercand sa luati cuvantul in mod inoportun. In orice caz ati avut posibilitatea de a face intampinari scrise si de a pune concluzii scrise. Chiar daca incalcarea dreptului la aparare este reala ea nu mai are nici o relevanta pentru rezolvarea situatiei prezente.
3. Faptul ca mai e putin si copilul dumneavoastra implineste varsta de 10 ani in conditiile in care el e foarte atasat de dumneavoastra va sporeste foarte mult sansele de a obtine incredintarea insa nu este cazul sa actionati pripit. Legea obliga instantele sa audieze minorii ce au implinit varsta de 10 ani in privinta incredintarii lor.
4. In cazul procesului de reincredintare va dezavantajeaza profund faptul ca v-ati lovit sotia pentru ca este un gest condamnabil indiferent de imprejurari. Nimic nu justifica in ochii instantei un astfel de tratament. Daca nu exista probe indubitabile in acest sens va sfatuiesc sa negati acest aspect daca insa se poate proba sa-l recunoasteti, sa-l regretati umil cu scuzele de rigoare si sa-l puneti pe seama unei pierderi temporare si partiale a discernamantului avand in vedere situatia disperata in care va aflati la acel moment.
5. Relatiile amoroase ale sotiei sunt irelevante in procesul de reincredintare a copilului. Dreptul de a dispune de propria persoana este un drept fundamental si el nu intra in coliziune cu obligatiile de a acorda ingrijire si educatie copilului. Va sfatuiesc sa nu uzati de acest fel de argumente cu referire la moralitatea sotiei pentru ca ele in ochii justitiei nu demonstreaza incapacitatea acesteia de a ingriji copilul. In plus utilizarea unor astfel de argumente va pun intr-o lumina proasta in fata instantelor fiind considerate ca intruziuni in viata privata a fostei sotii irelevante ce e drept pentru reincredintare.
6. Nu o puteti obliga prin nici un demers legal pe sotie sa-si faca datoria in privinta fetitei dumneavoastra chiar daca aceste obligatii rezulta din horararea de incredintare. In plus in modul in care este educat copilul parintele caruia i-a fost incredintat are o larga marja de apreciere fiind considerat cel mai in masura sa se pronunte datorita prevederilor art 29 al (6) din Constitutie: "Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.". Fiind o problema de constiinta instantele nu au dreptul sa intervina decat in cazuri grave in care comportamentul parintelui respectiv pune in pericol sanatatea sau integritatea fizica si psihica a copilului. Neglijenta ar trebui astfel sa fie grava, sa aiba un caracter repetat si sa poata fi probata dincolo de orice dubiu. Daca aveti dubii in aceasta privinta mai putem detalia discutia.
In concluzie opinia mea ar fi sa procedati in felul urmator: Sa acceptati cat mai repede sa mergeti la notar si sa perfectati acel act de imputernicire si sa preluati fetita la domiciliul dumneavoastra comportandu-va din acest moment ca si cand ati fi titularul drepturilor obtinute prin incredintare judecatoreasca. Sa evitati sa ii faceti reprosuri sau sa deschideti conflicte cu fosta sotie in prima perioada pana pleaca aceasta din tara si imediat dupa. Sa va asigurati ca aveti datele de contact ale ei din SUA si datele de contact ale mamei ei. Nu deschideti procesul privind reincredintarea imediat dupa plecarea acesteia ci abia la 6 luni sau si mai bine un an dupa. Si asa in aceasta perioada aveti practic in custodie copilul. Dupa acest ragaz deschideti procesul de reincredintare cerand practic recunoasterea juridica a unei stari de fapt. Se va dispune o ancheta a autoritatii tutelare care sa verifice in ce masura copilul este bine ingrijit si are toate conditiile materiale pentru o dezvoltare armonioasa. Invocati in favoarea reincredintarii necesitatea inlaturarii nesigurantei privind viata si statul copilului datorata discrepantei dintre situatia lui juridica si cea de fapt si necesitatea ca dumneavoastra sa beneficiati de toate mijloacele legale posibile pentru a-i putea asigura o mai buna ingrijire si educare.
Fetita dumneavoastra implinind 10 ani va fi obligatoriu audiata iar opinia ei privitor la incredintare si la conditiile de trai alaturi de dumneavoastra va atarna foarte greu in balanta.
Evitati in masura in care este irelevant sau putin relevant pentru cauza de fata sa va puneti fosta sotie intr-o lumina proasta in fata instantei. Avansati doar ideea ca datorita caracterului prelungit si nedefinit al absentei ei se afla practic in imposibilitate de a ingriji copilul in conditiile in care celalalt parinte adica dumneavoastra dispuneti de toate mijlocele si vointa necesara realizarii acestui deziderat.
Va sfatuiesc sa va asigurati ca sotia si mama acesteia au aflat ca ati deschis aceasta actiune imediat ce ati depus cererea. Informati in cerere instanta despre datele lor de contact pentru ca instanta sa fie convinsa de bunele dumneavoastra intentii. Apelati chiar la o notificare cu ajutorul executorului judecatoresc pentru a putea demonstra ulterior ca ati depus toate diligentele necesare pentru instiintarea mamei.
Sigur ar putea ca acest plan de actiune sa sufere modificari in functie de evolutia in timp a situatiei concrete.
Eu as face asa:
1. discutii pe mail cu mama, gen: chiar vrei sa mi-o lasi? ce bine, dar daca nu voiam unde-o lasai? Oriunde? etc. etc.
2. semnat act la notar, gen declaratie; el nu are efecte de a va "preda" dv. incredintarea, asa cum spunea colega Ioana, insa o veti folosi ca proba, alaturi de mailuri.
3. stat linistit cu declaratia (care sa precizeze o perioada de timp estimativa, un an, 5 ani, 8 ani, cam cat sta mama prin tari straine).
Venit mama in tara, abia atunci verificat varsta fetei (sub sau peste 18 ani) si evaluat daca vrea sa v-o ia, ca sa introduceti actiune.
De ce sa dati bani la avocati daca nu e necesar? POate ca lucrurile se vor linisti cu plecarea...
Abia daca vine si-si aminteste ca e mama introduceti proces. Care va fi si mai ieftin, ca mama va fi in tara si scapati de proceduri cu strainantatea etc.
De acord cu Rares, cu exceptia de a minti... De ce sa mintiti, da, poate ati lovit-o, explicati de ce si cum (daca se va pune problema), oricum fata va fi intrebata daca a fost lovita. Si asta va conta mai mult.
Mult noroc, incercati sa faceti declarata aia destul de acoperitoare, atat pentru un eventual proces viitor, dar si pentru a putea inscrie fata la scoala/liceu etc.
Succes!
P.S. Sigur vreti copilul? Ca pe alocuri ne-ati intrebat ce sa faceti? Sau am inteles eu prost sensul intrebarii...
in completarea cazului anterior prezentat ,revin cu detalii de ultim moment : fosta mea sotie,in a carei custodie se afla copilul si care va pleca in scurt timp in USA pentru o perioada nedeterminata,pare sa se eschiveze de la obligatiile de intretinere a copilului pe perioada in care ar urma sa fie plecata.Mentionez ca eu sunt platitor de pensie alimentara si nu ma dezic de aceasta responsabilitate dar gasesc potrivit si de bun simt ca si ea ,in aceasta perioada in care nu se afla langa copil sa contribuie ca si pana acum la intretinerea propriului copil.As dori sa stiu daca exista o cale de atac legala care sa o oblige si pe ea la indeplinirea indatoririlor parintesti,chiar si pe aceasta perioada in care copilul se afla exclusiv in grija mea,prin absenta ei