Vreau sa aduc in discutie plata unor drepturi si in special a celor salariale prin intermediul bancilor, respectiv prin cont bancar cu/fara card atasat. Astfel se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanei, fara a se tine cont de consimtamantul acesteia. Titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, un motiv des intalnit fiind limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca. Si astfel se ajunge la incalcarea art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Chiar daca unii ar spune ca drepturile salariale nu sunt drepturi reale, in jurisprudenta CEDO acestea sunt asimilate cu bunuri. Pe de alta parte, in prevederile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se spune : ,,Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international.” Deci legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nu-i cazul, e vorba de un interes privat. In final, intrebarile : care instanta este competenta sa fie sesizata si prin hotararea pe care o va da sa oblige angajatorul sa-mi plateasca salariul/sporurile/diurnele pe stat de plata? Cauza va fi judecata ca un litigiu de munca? Suntem un grup de angajati, in cazul unui proces colectiv am beneficia de ceva avantaje? Cate cai de atac vor avea partile? Apel? Sau apel si recurs? As avea sanse fara a fi asistat de un avocat? Observatie: In titlu am vrut sa scriu card, pe cine poate corecta, il rog sa o faca!
Cel mai recent răspuns:
ContSters381555 , utilizator
17:33, 13 Februarie 2016