Nu , am nevoie de niste materiale cu indicarea bibliografiei, ceva mai serios , in vederea intocmirii unei lucrari importante. trebuie sa compar cele 3 institutii de dr .penal intr-0 maniera stiintifica;)
O mica sinteza daca va este de folos
Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata.
Astfel, este important de ştiut că fiecare faptă poate fi săvârşită în farme de participare diferită, fără ca o atare situaţie să transforme infracţiunea continuată în concurs de infracţiuni. Un alt exemplu îl reprezintă aplicarea sporului de pedeapsă după aceleaşi reguli pentru faptele concurente şi cele continuate etc. Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata.Având în vedere că atât concursul de infracţiuni cât şi infracţiunea unică sau continuată se raportează la aceeaşi instituţie fundamentală a dreptului penal – infracţiunea –, lucrarea de faţă analizează asemănările şi deosebirile dintre cele trei categorii de fapte penale urmărind, ca principiu, structura infracţiunii, fără să excludă, însă, şi alte aspecte la fel de importante. Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata.Datorită caracterului de cercetare ştiinţifică al acestei lucrări, s-au avut în vedere mai multe asemănări şi deosebiri posibile, chiar dacă acestea nu reprezintă trăsături definitorii ale celor trei categorii juridice. Totuşi, nu s-au reţinut aspecte inerente dreptului penal, fără de care nu poate fi concepută instituţia infracţiunii (de exemplu, toate cele trei categorii au latură obiectivă şi subiectivă, unul sau mai multe obiecte juridice, sunt reglementate de articole diferite din Codul penal etc.). Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata.1.2. Terminologie. Conform prevederilor art. 33 C. pen. există concurs de infracţiuni în două situaţii: a) când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte să fi fost condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Există concurs chiar dacă una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni (această din urmă ipoteză fiind denumită în literatura de specialitate concurs real); b) când o acţiune-inacţiune săvârşită de aceeaşi persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc şi urmărilor pe care le-a produs, întruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni (numit în doctrină concurs ideal). Conform art. 41 alin. 2 C. pen. infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii (hotărâri) infracţionale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul eceleiaşi infracţiuni. În mod obiectiv, din punct de vedere material, există mai multe fapte, dar, din voinţa legiuitorului, ele sunt reunite în conţinutul unei singure infracţiuni. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu, delapidarea de către gestionar a unei sume de bani prin sustrageri repetate de sume mai mici, furtul unei cantităţi mari de cereale din magazia unei ferme prin sustrageri repetate de cantităţi mai mici , infracţiunea de înşelăciune prin inducerea în eroare a mai multor persoane la diferite intervale de timp etc. Codul penal nu defineşte infracţiunea unică sau simplă. Dar trăsăturile sale specifice rezultă din textele care definesc infracţiunea în general (art. 17-18), precum şi din cele ce caracterizează alte forme ale unităţii infracţionale. În literatura de specialitate infracţiunea simplă este definită drept aceea la care este suficientă o singură acţiune sau inacţiune pentru realizarea conţinutului ei , adică atunci când ea se constituie dintr-un act unic . Majoritatea infracţiunilor pot fi săvârşite în formă unică , de exemplu, omorul, violul, un singur furt etc.