avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 428 soluții astăzi

Conferință avocatnet.ro: Avalanșă de modificări în Codul muncii - analize și detalieri. Tot ce trebuie să știe angajatorii pentru conformare la noua legislație. Rezervă loc și participă → 

Forum Discuţii juridice Procedura în faţa instanţei ... concluzia depusa la dosar dupa hotarare e in cursul ...
Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei penale - reguli, acte, termene, căi de atac

concluzia depusa la dosar dupa hotarare e in cursul procesului penal?

Ma intereseaza daca depun urmatoarea concluzie dupa hotararea judecatoreasca, pot fi amendat judiciar cf. art. 283 (4) din CPP
(4) Urmatoarele abateri savarsite in cursul procesului penal se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei:
i) manifestarile ireverentioase ale partilor, martorilor, expertilor, interpretilor sau ale oricaror alte persoane fata de judecator sau procuror;

Eu inteleg ca dupa hotarare, nu mai exista procesul penal, si mai mult manifestarile ireverentioase se refera de regula la comportamentul direct in sedinta de judecata sau la audiere

Vreau sa depun concluzie ca am constatat ca judecatorul este schizofrenic – persoana care au pierdut total contactul cu realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat – persoana care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant – persoana care nu poate fi convinse pe cale de logica conventionala sau juridica sa adopte un comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac – persoana care minte obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice

Detin si literatura de specialitate pentru a obiectiva aceste constatari, in prisma activitatii judiciare a asa-zisului judecator
Cel mai recent răspuns: eusaisapte , utilizator 13:24, 14 Aprilie 2016
Nu se depune la d9sar asa ceva.

Puteți sesiza CSM dacă e adevărat ce ziceți.
Se poate :) Ceea ce nu se mai poate, e sa traiesti omeneste in Romania din cauza asa-zisilor judecatori alienati mintal, exact cum am precizat "care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor" - e in literatura de specialitate psihologica / psihiatrica. Acum intelegeti de ce au folosit psihiatria ca arma de represiune impotriva mea, fiindca le-am descoperit secretul comun al judecatorilor corupti din Romania

Codul de procedura penala
Art. 390 - Concluziile scrise

(2) Procurorul, persoana vatamata si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

Daca as avea legislatie, as cere punerea sub interdictie a acestora, dar nu cred ca exista legislatie, adica e relativ dificil cu legislatia existenta fiindca depinde tot de un judecator care desi ilegal, refuza sa delege un expert din oficiu sa faca un raport asupra judecatorului chemat in judecata pentru a fi pus sub interdictie. La fel in penal, nu se poate dispune expertiza psihiatrica decat daca inculpatul e acuzat de omor sau pruncucidere, si are dreptul sa refuze sa-si dea acordul, si-n plus beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

Raspundeti la intrebare va rog - exista temei legal sa fiu amendat pentru concluzia depusa dupa dezinvestirea completului? :)

P.S. CSM nu face nimic util in opinia mea. Asta stim toti care am sesizat CSM deja... opinia proasta de notorietate asupra sistemului judiciar e vina lipsei de diligenta a CSM, mai precis IJ, putin spus. IJ se ocupa de politie politica:


Judecătoarea care a achitat-o pe Rarinca, ţintă pentru CSM

[ link extern ]
Ultima modificare: Joi, 14 Aprilie 2016
eusaisapte, utilizator
Ptr.afirmatiile pe care le faceti cu privire la judecator ar fi bine sa aveti si probe,nu simple afirmatii si constatari personale si subiective, desigur, puteti seszia CSM-Inspectia Judiciara.
E o concluzie... nu are nici o valoare in sensul ca nu produce efecte juridice, nici macar amenda judiciara. Asta incerc sa stabilesc prin aceast intrebare, daca exista argumente legale impotriva alor mele in acest sens

P.S. O sa sesizez si CSM/IJ dar stiu dinainte ca nu-si vor face datoria, deci las la urma sesizarea asta ca e 99% pierdere de vreme. Intr-adevar toate abaterile disciplinare sunt de natura a decredibiliza justitia, am constatat conform literaturii de specialitate cititata pentru a face ultima sesizare disciplinara, precum e evident din lege

art. 99 din Legea 303/2004 modificata si completata prin Legea 24/2012

utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat

CSM/IJ invoca in mod gresit acest articol de regula, sau alte tertipuri pentru a musamaliza sesizarile

Art. 97 din Legea 303/2004

(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

Detalii: [ link extern ]

Eu fac derogare de la art. 97 din Legea 303/2004 invocand art. 99 r)s)t) si art. 99^1 din Legea 303/2004 cf. art. 44 din Legea 317/2004 "Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor" si art. 4 (2) din Legea 303/2004 "Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.",

coroborat cu art. 21 (2) din CR si art. 6 (2) din Legea 304/2004 precum si art. 124 (3) din CR... dar magistratii romani nu se simt obligati sa-si faca datoria si sa respecte legea pentru ca nu sunt trasi la raspundere penala / disciplinara / civila, din propria experienta
Ultima modificare: Joi, 14 Aprilie 2016
eusaisapte, utilizator
danpopescu2011 a scris:

Ptr.afirmatiile pe care le faceti cu privire la judecator ar fi bine sa aveti si probe,nu simple afirmatii si constatari personale si subiective, desigur, puteti seszia CSM-Inspectia Judiciara.


Definitia DSM-IV (in traducere)
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati


Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.

Psiholog Ionut Ghiugan


[ link extern ]
(in traducere)
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a drepturilor celorlalti.


Bibliografie, 69 de referinte:
"Overview - Antisocial personality disorder - Mayo Clinic". www.mayoclinic.org. Retrieved 12 April 2016.
David P. Farrington, Jeremy Coid (16 June 2003). Early Prevention of Adult Antisocial Behavior. Cambridge University Press. p. 82. ISBN 978-0-521-65194-3. Retrieved 12 January 2008.
Patrick, Christopher (2005). Handbook of Psychopathy. Guilford Press. ISBN 9781606238042. Retrieved 18 July 2013.
"Psychopathy and Antisocial Personality Disorder: A Case of Diagnostic Confusion". Robert D. Hare, PhD Psychiatric Times. Vol. 13 No. 2. 1 February 1996.
Hare, R.D., Hart, S.D., Harpur, T.J. Psychopathy and the DSM—IV Criteria for Antisocial Personality Disorder (PDF).
Semple, David (2005). The Oxford Handbook of Psychiatry. USA: Oxford University Press. pp. 448–449. ISBN 0-19-852783-7.
Skeem, J. L.; Polaschek, D. L. L.; Patrick, C. J.; Lilienfeld, S. O. (15 December 2011). "Psychopathic Personality: Bridging the Gap Between Scientific Evidence and Public Policy". Psychological Science in the Public Interest 12 (3): 95–162. doi:10.1177/1529100611426706.
American Psychiatric Association (2000). "Diagnostic criteria for 301.7 Antisocial Personality Disorder". BehaveNet. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision. Retrieved 8 July 2013.
Dissocial personality disorder – International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revision (ICD-10)
WHO (2010)ICD-10: Clinical descriptions and diagnostic guidelines: Disorders of adult personality and behavior
"F60.2 Dissocial personality disorder". World Health Organization. Retrieved 12 January 2008.
R. James R. Blair. "Neurobiological basis of psychopathy". Retrieved 15 May 2013.
Merriam-Webster Dictionary. "Definition of psychopathy". Retrieved 15 May 2013.
Encyclopedia of Mental Disorders. "Hare Psychopathy Checklist". Retrieved 15 May 2013.
Hare, R. D. (2003). Manual for the Revised Psychopathy Checklist (2nd ed.). Toronto, ON, Canada: Multi-Health Systems.
American Psychiatric Association (2000). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision
World Health Organization (1992). International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems-10th revision
Kupfer, David; Regier, Darrell, eds. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Washington, DC and London, England: American Psychiatric Publishing (accessed on Google Play). ISBN 0890425558.
Nussbaum, Abraham (2013). The Pocket Guide to the DSM-5 Diagnostic Exam. Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. ISBN 978-1-58562-466-9. Retrieved 5 January 2014.
Millon, Theodore, Personality Disorders in Modern Life, 2004
Millon, Theodore – Personality Subtypes. Millon.net. Retrieved on 7 December 2011.
Quoted in Martha Stout, The Sociopath Next Door (2005) p. 223
Internet Mental Health – antisocial personality disorder. Mentalhealth.com. Retrieved on 7 December 2011.
Oscar-Berman M; Valmas M; Sawyer K; Kirkley S; Gansler D; Merritt D; Couture A (April 2009). "Frontal brain dysfunction in alcoholism with and without antisocial personality disorder". Neuropsychiatric Disease and Treatment 2009 (5): 309–326. doi:10.2147/NDT.S4882. PMC 2699656. PMID 19557141.
"Antisocial personality disorder". Mayo Foundation for Medical Education and Research. 13 July 2013. Retrieved 25 October 2013.
Black, D. "What Causes Antisocial Personality Disorder?". Psych Central. Retrieved 1 November 2011.
Menelaos L. Batrinos (2012). "Testosterone and Aggressive Behavior in Man". Int J Endocrinol Metab. 10 (3): 563–568. doi:10.5812/ijem.3661. PMC 3693622. PMID 23843821.
Moore TM, Scarpa A, Raine A. (2002). "A meta-analysis of serotonin metabolite 5-HIAA and antisocial behavior". Aggressive Behavior 28 (4): 299–316. doi:10.1002/ab.90027.
Brown, Serena-Lynn; Botsis, Alexander; Van Praag; Herman M. (1994). "Serotonin and Aggression". Journal of Offender Rehabilitation. 3–4 21 (3): 27–39. doi:10.1300/J076v21n03_03.
Galarza M, Merlo A, Ingratta A, Albanese E, Albanese A (2004). "Cavum septum pellucidum and its increased prevalence in schizophrenia: a neuroembryological classification". The Journal of neuropsychiatry and clinical neurosciences 16 (1): 41–6. doi:10.1176/appi.neuropsych.16.1.41. PMID 14990758.
May F, Chen Q, Gilbertson M, Shenton M, Pitman R (2004). "Cavum septum pellucidum in monozygotic twins discordant for combat exposure: relationship to posttraumatic stress disorder". Biol. Psychiatry 55 (6): 656–8. doi:10.1016/j.biopsych.2003.09.018. PMC 2794416. PMID 15013837.
Adrian Raine, Lydia Lee, Yaling Yang, Patrick Colletti (2010). "Neurodevelopmental marker for limbic maldevelopment in antisocial personality disorder and psychopathy". BJPsych. the British Journal of Psychiatry 197 (3): 186–192. doi:10.1192/bjp.bp.110.078485.
Lock, M. P. (2008). "Treatment of antisocial personality disorder". The British Journal of Psychiatry 193 (5): 426. doi:10.1192/bjp.193.5.426.
Martha Stout, The Sociopath Next Door (2005) p. 136
Sutker, Patricia B., and Albert N. Allain, Jr. "Antisocial Personality Disorder." Comprehensive Handbook of Psychopathology. Vol. III. : Springer US, 2002. 445-90. Google Scholar. Web. 13 March 2013
Eric Berne, A Layman's Guide to Psychiatry and Psychoanalysis (1976) p. 241–2
Stout, p. 136–7
David McCallum, Personality and Dangerousness (2001) p. 7
in Psych Central
"Protect – Watch Your Head". The Franklin Institute Online. The Franklin Institute. 2004. Retrieved 10 July 2013.
Nature Neuroscience, November 1999
Archives of General Psychiatry, 1 February 2000
Gabbard, Glen O., Gunderson John G. (2000) Psychotherapy for Personality Disorders. First Edition. American Psychiatric Publishing. ISBN 978-0-88048-273-8.
Stone, Michael H. (1993) Abnormalities of Personality. Within and Beyond the Realm of Treatment. Norton. ISBN 978-0-393-70127-2
Oldham, John M., Skodol, Andrew E., Bender, Donna S. (2005) The American Psychiatric Publishing Textbook of Personality Disorders. American Psychiatric Publishing. ISBN 978-1-58562-159-0.
Salekin, R. (2002). "Psychopathy and therapeutic pessimism: Clinical lore or clinical reality?". Clinical Psychology Review 22: 169–183. doi:10.1016/S0272-7358(01)00083-6.
Derefinko, Karen J.; Thomas A. Widiger (2008). "Antisocial Personality Disorder". The Medical Basis of Psychiatry: 213–226. doi:10.1007/978-1-59745-252-6_13. ISBN 978-1-58829-917-8.
Bernstein, David P.; Arntz, Arnoud; Vos, Marije de (2007). "Schema Focused Therapy in Forensic Settings: Theoretical Model and Recommendations for Best Clinical Practice" (PDF). International Journal of Forensic Mental Health 6 (2): 169–183. doi:10.1080/14999013.2007.10471261. Archived from the original (PDF) on 26 July 2011.
Gatzke L.M, Raine A. (2000). Treatment and Prevention Implications of Antisocial Personality Disorder [1] Current Science Inc. Department of Psychology, University of Southern California. 2:51–55
Darke, S; Finlay-Jones, R; Kaye, S; Blatt, T (1996). "Anti-social personality disorder and response to methadone maintenance treatment". Drug and alcohol review 15 (3): 271–6. doi:10.1080/09595239600186011. PMID 16203382.
Alterman, AI; Rutherford, MJ; Cacciola, JS; McKay, JR; Boardman, CR (1998). "Prediction of 7 months methadone maintenance treatment response by four measures of antisociality". Drug and Alcohol Dependence 49 (3): 217–23. doi:10.1016/S0376-8716(98)00015-5. PMID 9571386.
Beck, Aaron T., Freeman, Arthur, Davis, Denise D. (2006) Cognitive Therapy of Personality Disorders. Second Edition. The Guilford Press. ISBN 978-1-59385-476-8.
Mayo Clinic staff (12 April 2013). "Antisocial personality disorder: Treatments and drugs". Mayo Clinic. Mayo Foundation for Medical Education and Research. Retrieved 17 December 2013.
Khalifa, N., Duggan, C., Stoffers, J., Huband, N., Völlm Birgit, A., Ferriter, M., & Lieb, K. (2010). Pharmacological interventions for antisocial personality disorder. Cochrane Database of Systematic Reviews, (8). [ link extern ]
Simonoff E, Elander J, Holmshaw J, Pickles A, Murray R, Rutter M (2004). "Predictors of antisocial personality Continuities from childhood to adult life". The British Journal of Psychiatry 200 (2): 118–127. doi:10.1192/bjp.184.2.118. PMID 14754823.
Hare 1983
Fazel, Seena; Danesh, John (2002). "Serious mental disorder in 23 000 prisoners: A systematic review of 62 surveys". The Lancet 359 (9306): 545–550. doi:10.1016/S0140-6736(02)07740-1.
Moeller, F. Gerard; Dougherty, Donald M. (2006). "Antisocial Personality Disorder, Alcohol, and Aggression" (PDF). Alcohol Research & Health. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. Retrieved 20 February 2007.
"An Empirical Investigation of Jung's Personality Types and Psychological Disorder Features" (PDF). Journal of Psychological Type/University of Colorado Colorado Springs. 2001. Retrieved 10 August 2013.
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-II) (PDF). Washington, D. C.: American Psychiatric Association. 1968. p. 43.
International Handbook on Psychopathic Disorders and the Law, Volume 1, Alan Felthous, Henning Sass, 15 Apr 2008, e.g. Pgs 24 – 26
Kendler Kenneth S., Muñoz Rodrigo A., George Murphy M.D. (2009). "The Development of the Feighner Criteria: A Historical Perspective". Am J Psychiatry 167: 134–142. doi:10.1176/appi.ajp.2009.09081155.
The DSM-IV Personality Disorders W. John Livesley, Guilford Press, 1995, Page 135

~ final discuție ~