Art. 1817 C.civ., prevede o altă cauză de încetare a contractului de
locaţiune şi anume rezilierea. Astfel, atunci când, fără justificare, una dintre
părţile contractului de locaţiune nu îşi execută obligaţiile născute din acest
contract, cealaltă parte are dreptul de a rezilia locaţiunea, cu daune-interese, dacă
este cazul, potrivit legii.
Fiind un contract sinalagmatic, locaţiunea este supusă rezilierii pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale, potrivit dreptului comun. Rezilierea trebuie să aibă drept temei neîndeplinirea unei obligaţii principale a contractului (neplata chiriei, folosinţa abuzivă a bunului). Dacă este cazul, odată cu rezilierea, se pot solicita şi daune-interese. In ceea ce priveşte rezilierea contractului de locaţiune sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 1552 C.civ., astfel:
(l), când debitorul se află de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obliga rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părţile au convenit astfelţia în termenul fixat prin punerea în întârziere.
(2) declaraţia de reziliere trebuie făcută în termenul de prescripţie prevăzut de lege pentru acţiunea corespunzătoare acestora.
(3) în toate cazurile, rezilierea se înscrie în cartea funciară ori,după caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabilă terţilor
~ final discuție ~