camera preliminara

nici contestatie ,sau revizuire

formulez cf. art. 426-432 din CPP, si in particular
cf. art. 426 d) din CPP privind cauza contestatiei in anulare cand “a existat un caz de incompatibilitate”, adica motivat prin cazul de incompatibilitate prevazut de art. 64 (1) f) din CPP “exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata”, demonstrat prin lipsa flagranta de impartialitate a judecatorului hotararii atacate demonstrata prin incalcarea dreptului procesual si material si falsificarea hotarii precum explicitez la sectiunea I, si

fiindca unii asa-zisi judecatori confunda sentintele cu deciziile, precizez cf. art. 426 din CPP “Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare...”, si
cf. art. 370 (1)(3) din CPP privind felul hotararilor penale “Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta“, “Toate celelalte hotarari pronuntate de instante in cursul judecatii se numesc incheieri”, si
Decizia nr. 5/2015 a ICCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept pe care o anexez la prezenta drept proba 2, care “Totodată, în practica Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia în anulare exercitată împotriva unei sentinţe definitive a fost respinsă, ca inadmisibilă, în procedura reglementată în art. 431 din Codul de procedură penală, prin sentinţă definitivă
...
Stabileşte că hotărârea pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului", si
art. 551 1. din CPP “Hotararile primei instante raman definitive ... la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa contestatiei sau apelului”, si

fiindca unii asa-zisi judecatori confunda etapa admiterii in principiu cu etapa admiterii in fond invocand aberant art. 342 din CPP in motivarea respingerii in principiu a contestatiei in anulare, citez motivatia din Decizia nr. 5/2015 a ICCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept, anexata integral drept proba 2 la prezenta:
“
a) dispoziţiile art. 431 din Codul de procedură penală reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare şi, în cadrul acestor dispoziţii cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunţate;
b) spre deosebire de dispoziţiile legale menţionate, prin art. 432 din Codul de procedură penală a fost
reglementată procedura de judecare a contestaţiei în anulare, ulterioară etapei admiterii în principiu, iardispoziţiile alin. (4) potrivit cărora „Sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă” sunt integrate în economia acestui text de lege.
...
Aşadar, dispoziţiile art. 432 din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile speţei, nefiind depăşit momentul procedural al admisibilităţii în principiu.”,
”,
adica invocarea art. 432 din CPP in etapa admiterii in principiu a contestatiei in anulare cf. art. 431 din CPP este aberanta deoarece este irelevanta, si
Decizia nr. 5/2015 a ICCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept este obligatorie cf. art. 477 (3) din CPP, si