Mutarea unui proces de divort din Italia in Romania

Question

Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei civile - reguli, acte, termene, căi de atac

Mutarea unui proces de divort din Italia in Romania

Utilizator 21:20, 3 Octombrie 2016

Buna ziua,

As dori sa stiu daca este posibila (si in ce conditii) mutarea unui proces de divort inceput in Italia in Romania. Este vorba de un cetatean roman care este rezident in Italia, s-a casatorit tot acolo cu o cetateanca din El Salvador si a inceput de ceva timp procesul de divort. Nu mai poate ramane in Italia din motive atat financiare cat si personale si ar vrea sa se intoarca in tara dar este blocat din cauza acestui proces. Se poate sa finalizeze divortul in tara? Care sunt conditiile pentru a putea face acest lucru? Mentionez ca exista si doi copii minori in urma acestei uniuni, insa numitul este dispus sa dea custodia mamei.
Am inteles ca se poate face divortul si aici daca el revine in tara.
Ma puteti ajuta cu mai multe detalii?

Multumesc.

Răspunde Citează

3 mesaje

693 vizualizări

3 participanți

Cel mai recent răspuns: , Avocat 10:39, 5 Octombrie 2016

Vezi răspuns

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Divort Doi cetateni italieni casatoriti in Italia, care au locuit pana acum cateva luni in Romania vor sa divorteze. Pot introduce actiunea de divort in Romania ? (vezi toată discuția)

Divort de o cetateana de origine peruana Numele meu este Bogdan Puscasu si de 4 ani sunt casatorit cu o cetateanca de nationalitate peruana.Casatoria a fost oficiata in Peru dar actele nu au fost ... (vezi toată discuția)

Divort in romania dar cu domiciliul sotilor si al copiilor in italia Revin cu o speta din divort ! Sotii traiesc in Italia dar ultimul domiciliu comun a fost intr-o localitate de langa Bucuresti.Divortul va fi in Romania, nu ... (vezi toată discuția)

Adrian ALBU Avocat · Answer 1 · 2016-10-03 21:33:34

Divorțul se poate judeca în Italia și autoritatea părintească se poate judeca în România dacă copiii vin și locuiesc în țară.

CABINET DE AVOCAT "STOICA IOANA" Avocat · Answer 2 · 2016-10-05 10:39:54

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti reprezintă principalul act normativ comunitar care reglementează materia divorţului şi a încredinţării minorilor .

El se aplică prioritar faţă de normele de drept intern, având caracter obligatoriu pentru statele membre UE. Regulamentul distinge două criterii de bază avute în vedere pentru stabilirea competenţei instanţelor din statele membre, şi anume cel al reşedinţei obişnuite şi criteriul cetăţeniei.

Conform art. 3 alin 1 din Regulament, sunt competente sa hotărască în problemele privind divorţul instanţele judecătoreşti din statul membru pe teritoriul căruia se află

:a) reşedinţa obişnuită a soţilor sau

b) ultima reşedinţă obişnuită a soţilor în condiţiile în care unul dintre ei încă locuieşte acolo sau c)reşedinţa obişnuită a pârâtului sau

d) în caz de cerere comună, reşedinţa obişnuită a unuia dintre soţi sau

e) reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an imediat înaintea introducerii cererii.

Astfel, în baza acestor dispoziţii, oricare dintre soţi poate introduce o cerere de divorţ asupra căreia sunt competente să se pronunţe instanţele de pe teritoriul României dacă se află în una din cele cinci situaţii prevăzute expres de text.

În cazul în care soţii care doresc să divorţeze nu se regăsesc în niciuna dintre situaţiile enumerate anterior (prevăzute de disp. art. 3 alin. 1 lit. a), dar au ambii cetăţenia română, pot atrage competenţa instanţelor de judecată din România în baza dispoziţiilor art. 3 alin. 1 lit. b din Regulament.

Stabilirea instanţei competente să soluţioneze o cerere de divorţ dintre un cetăţean român şi un cetăţean al unui alt stat membru al U.E. se face potrivit art. 3 alin 1 din Regulament, în raport de criteriul reşedinţei obişnuite, iar nu de cel al cetăţeniei.

Deşi regulamentul nu defineşte termenul de "reşedinţă",înţelesul acesteia este dat de sensul său obişnuit, respectiv acel loc în care o persoană îşi desfăşoară viaţa sa privată, având caracter de stabilitate.