Sulta

Dpdv strict economic, daca apartamentul are valoare de piata de maxim 39.000 Euro iar d-voastra mai aveti de platit 50.000 euro, o varianta mai avantajoasa este sa va mutati cu copilul intr-un apartament mai mic in chirie si sa-i lasati apartamentul lui, poate luati si ceva sulta. Nu va inhamati la un credit asa mare, e extrem de riscantr si nu merita nervii cu atat mai mult cu cat evaluarea apartamentului e peste pretul pietei.

Sunt de aceeaşi părere cu antepostatorul meu.
Renunţaţi la acest apartament în favoarea fostului soţ, chiar fără nici o pretenţie.
Sunteţi în următoarea situaţie, dacă insistaţi să rămâneţi în apartament:
1.O rată lunară de 1250 lei de acum încolo încă mulţi ani, adică în loc de chiria de care vă feriţi, întreţineţi banca şi datoria tot creşte
2.O datorie de 15000 euro de dat soţului, pe care nu aveţi de unde o achita.
Bănuiesc că soţul caută să vă convingă să preluaţi apartamentul.
Deci, dacă soţul refuză să-l preia, unica soluţie este vânzarea apartamentului, achitarea datoriei la bancă şi mutarea dvs. în chirie.Rămâne o datorie la bancă de cca 10000 euro, Practic, din 2009 până azi dvs. şi soţul aţi plătit doar dobânda băncii.
Din ratele plătite împreună, v-ar reveni cca 4800 euro, dar acest calcul nu chiar este real, totul ar trebui să se raporteze la valoarea de piaţă a bunului.
Pentru ambii, păstrarea apartamentului în continuare este pagubă curată, până astăzi, apartamentul vă costă 50000 euro+ 23000 euro plătiţi băncii, deci 73000 euro, iar valoarea reală este 39000 euro. Cu trecerea timpului, preţul acestuia va tot creşte, iar valoarea de piaţă nu va ţine ritmul creşterii datorate dobânzii băncii, dimpotrivă, poate să şi scadă.
Corect este ca pierderea să o suportaţi proporţional, adică vindeţi şi suma obţinută o raportaţi la 73000, procentul obţinut îl înmulţiţi cu 15000 şi aceea va fi datoria dvs. faţă de soţ, 50000 - suma obţinută din vânzare = datoria la bancă, pe care o împărţiţi în mod egal cu sotul şi vă mutaţi în chirie.

Si eu va recomand sa luati in vedere renuntarea la apartament, in cativa ani va veti repune pe picioare si vor aparea alte oportunitati, uneori statul in chirie nu e chiar bau-bau. Eu am o fetita de 3.5 ani, trecem si noi prin divort, noi stam si acum in chirie si abia in cativa ani voi avea in vedere achizitia unui apartament.

Este o mare diferenta intre soldul creditului este 50.000E sau mai avem de plata 50.000E

Dar pentru o recomandare mai viabila dpdv economic trebuie sa mai furnizati cateva elemente:

1. De la data divortului dvs. si sotul ati continuat sa traiti sub acelasi acoperis, in speta apartamentul partajabil? Daca da, atunci pretentia sotului de a primi de la dvs. sulta in valoare de 15.000E este absolut absurda intrucat si el a locuit acolo deci ce a facut el este ca a platit si jumatatea dvs din "costul locuirii" in acel apartament. Deci cel mult el va poate cere 7.500 E nici decum 15.000E. Daca el doar a platit rata si doar dvs. ati stat acolo, da, trebuie sa ii platiti acei 15.000E

2. De la data divortului dvs. nu ati facut nicio plata? Cine plateste in continuare ratele pana la solutionarea partajului? Aceeasi mentiune ca si mai sus, atata timp cat locuiti acolo trebuie sa platiti macar jumatate din rata pentru a nu va creste de acum incolo datoria fata de sot

3. La ce bani pentru copil va referiti ca doriti dvs. sa i-o platiti dupa 5 ani? "partea pentru copil sa i-o platesc dupa 5 ani"?

4. Daca dvs. renuntati la apartament, nu prea aveti ce sulta sa primiti pentru ca pe parcursul celor 3 ani in care ati participat la plata ratei e ca si cum v-ati platit partea dvs de "cost al locuirii"

Copilul dvs va suferi doar daca dvs ii inoculati ca a nu avea casa e o suferinta sau ca a sta in chirie e bau-bau. Daca alegeti sa stati in chirie, cautati o chirie fie langa serviciul dvs. fie langa scoala, astfel ca macar pentru una din ele sa nu petreceti mult timp pe drum.

Eu va sugerez sa incercati sa mai discutati cu sotul sa vedeti daca darea in plata este o solutie pentru amandoi, caci creditul clar nu e prea avantajos daca mai aveti de platit 23 de ani adica real veti mai plati inca vreo 77.500E afara de ceea ce ati platit pana acum adica aproximativ. 23.500E. Ganditi-va bine daca doriti sa platiti 101.000E (sau putin mai mult, niciodata mai putin) pentru ceva care valoreaza sub 40.000E acum si pe langa care trebuie sa ii mai platiti si sulta sotului. Insa intrebarea e daca ziceti ca partajul deja dureaza de mai bine de 3 ani, avocatul dvs ce pazeste? Nu va sfatuieste cum e mai bine pt dvs? Si daca este corecta suma pretinsa de sot?

Doamna spune că şi-au cumpărat apartamentul prin "Prima casă" şi citeam că darea în plată nu se admite pentru imobilele cumpărate prin "Prima casă"

Da, asa este, am citit si eu acum, NU se aplica pentru Prima Casa. Oricum a fost o referire gresita din partea mea intrucat darea in plata se aplica cazurilor dovedibile in care titularul de contract se afla in imposibilitate de plata. Ori inteleg ca nu e nici cazul doamnei nici fostului ei sot.

In cazul acesta eu cred ca cel mai Okay dpdv economic este ca doamna sa ii cedeze apartamentul sotului fara nicio pretentie.

In caz ca doamna doreste sa preia creditul, chiar si asa neavantajos economic cum este, sa vorbeasca clar cu sotul ca mai mult de 7000-7500E sulta nu este cazul sa ii dea. Sotul fie asteapta amiabil recuperarea banilor intr-un termen stabilit de comun acord, fie va executa silit pe salariu.

Intrebarea e daca se va pune poprire pe salariul dvs., dvs mai puteti plati si rata si sa intretineti si copilul? Pensie alimentara s-a stabilit? Domnul o plateste?