Garanţia contra evicţiunii provenind de la vânzător
Potrivit art. 1.695 alin. 3 Noul Cod Civil, garanţia împotriva evicţiunii este datorată şi atunci când „provine din fapte imputabile vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării”.
Faptul personal al vânzătorului este un fapt ori act, anterior sau ulterior vânzării, dar tăinuit de către vânzător sau succesorii săi universali ori cu titlu universal, de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului, indiferent dacă este o tulburare de fapt sau o tulburare de drept.
Nu orice tulburare a liniştitei stăpâniri a bunului cumpărat atrage obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune, ci numai tulburările care se întemeiază pe un drept. în acest caz, cumpărătorul se poate apăra prin invocarea unei excepţii personale, numită excepţie de garanţie.
De precizat că vânzătorul nu poate să evingă nici dacă a dobândit o nouă calitate după momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
în general, părţile pot conveni să-l exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii (art. 1698 Noul Cod Civil).
Detalii:
[ link extern ]