Maxime - Aforisme - Cugetari

Muşatescu....savuros

1. Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.
2. Dacă într-o vorbă îndeşi mai mult decât încape, devine vorbă goală.
3. De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?
4. Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.
5. În fiecare zi de primăvară când vin rândunelele, pesimistul fredonează "vezi rândunelele se duc".
6. Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.
7. Dragostea... Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.
8. Femeile nu înşeală, compară.
9. Lanţurile au redactat definiţia libertăţii.
10. O idee bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui.
11. Când stai de vorbă cu proştii numai duminica e o adevărată sărbătoare.
12. De ce au militarii acte de stare civilă?
13. Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Mişu a fost numai un fost.
14. Ca să măsori distanţele, trebuie să le şi străbaţi.
15. Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.
16. Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece.
17. E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.
18. Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.
19. Fericirea se trăieşte numai de la o clipă la alta. Între ele bagă intrigi viaţa.
20. Laşitatea este sentimentul care n-are nici măcar curajul să spună cum îl cheamă.
21. Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
22. O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.
23. Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
24. Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
25. Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui.

Din cugetarile parintelui Nicolae Steinhardt.
Lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus !

"Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.
Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie daca nu avem smerenie, va urma a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci ! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. ªi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.
Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "

Parintele Nicolae Steinhardt.

“Junimistul Vasile Pogor are si grija semenului: “Nu fuma pe strada ca nu cumva fumul tigarii sa supere vreun trecator”

...se pare ca inaintasii nostri, locuitorii Bucurestiului secolului 19, erau mult mai civilizati decat contemporanii...unde e progresul?...

"Se pretinde ca omul s-a civilizat, s-a perfectionat. Cine vede nu crede." (Petre Ispirescu)

“Femeile sunt de doua feluri: unele aduna ca albinele, altele imprastie ca gainile."

vorbele unui taran din Vadu Izei

Muşatescu....savuros - Partea a II-a


1. În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare.
2. Nu gloria este efemeră, ci numai cei ce o au.
3. Amintirile unora se numesc remuşcări.
4. Fiecare inimă are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndură să le arunce niciodată, dar le scutură din când în când.
5. Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
6. N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. ªi tot ce n-am avut, mi-a furat.
7. Cu vremea să mergi în pas, nu la pas.
8. Una e să crezi şi alta e să fii credul.
9. Una e să ceri, alta să cerşeşti, şi cu totul altceva să revendici..
10. Amabilitatea adevărată trebuie să fie, în primul rând, o chestiune de caracter şi apoi una de educaţie.
11. Nu plânge fără motiv. ªi mai ales, nu plânge când ai motive.
12. Când ţi se cuvine ceva, să nu ceri. Pretinde.
13. Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
14. Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu una singură, o duci la gură?
15. Fără mâna omului, omenirea ar fi trăit în patru labe .
16. Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
17. În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.
18. Era atât de urât, încât atunci când se strâmba, părea mai puţin urât.
19. Când priveşti marea, gândul o ia în derivă.
20. Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.
21. Poţi să fii într-o ureche şi totuşi foarte serios la treabă: dacă eşti ac.
22. Noaptea, viteza gândului circulă în "ani-întuneric".
23. ªi dacă ai chelit, ce? Parcă pe lumea asta nu sunt şi vulturi pleşuvi?
24. Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri.
25. Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.