Nulitate absoluta contract

Lucian_bz a scris:

Nefiind respectar Art. 69 din legea 448/2006, poate fi considerat acest fapt ca ducand la declararea contractului respectiv lovit de nulitate absoluta?

Daca nu, de ce?

Pentru ca, daca nu aude asta nu inseamna ca nu vede, adica nu vede sa citeasca si nu inseamna ca nu are discernamantul necesar pentru a incheia un contract si pentru a intelege ca atunci cand iei bani trebuie sa-i dai si inapoi. In plus, legea a prevazut pentru contractele de credit, in mod expres, ca acestea se incheie in forma scrisa si nu in forma auditiva pe baza urechilor, fapt pentru care toata constructia expusa este nesustenabila dpdv juridic.

Sincer, m-am bucurat cand am vazut alerta de mesaj insa va rog sa nu va suparati pe mine dar am fost dezamagit de raspuns.

Si am sa va si explic de ce:

E foarte mult de povestit legat de cultura si identitatea persoanei surde insa o sa sintetizez spunand: persoana surda are in vocabular 5000 de semne ale cuvintelor si undeva la 10.000 de cuvinte cunocute (un semn la mai multe cuvinte, sau cuvinte fara semn insa cunoscute). Limba Romana are 80.000 de cuvinte.

De aceea este necesar un interpret care sa stie sa reformuleze informatia si sa o explice folosing bagajul de cuvinte cunoscut. De acee a fost data si aceea lege de protectie.

Legat de "daca nu aude nu inseamna ca nu vede sa citeasca" o sa extrapolez la nevazatori. Nevazatorii trebuie sa intocmesca o imputernicire notariala cuiva care sa ii citeasca contractul si sa semneze impreuna cu el.

La notar sunt necesari 2 martori care sa citeasca procura.

De ce credeti ca se cere asta? Daca nu vede nu inseamna ca nu aude, nu? De poate auzi informatia.

Ei bine, pentru ca poate fi mintit. La fel si persoana surda poate fi "mintita" prin intelesul cuvintelor, chiar mai rau deoarece persoana nevazatoare poate avea informatia mult mai bine captata decat o persoana surda.

Asta a fost o mica informare din interior, sa zic asa.

Acum strict juridic, bazandu-ne pe afirmatia dvs: daca stie sa citeasca, pa.

Pai ... atunci rolul articolului expus de mine ar fi zero, oriunde se poate comunica in scris, toate actele se intocmesc in scris (nu doar contractele de credit), deci citeste: poate semna.

COncluzie: articolul respectiv e nul.

Si totusi ... s-au castigat procese multe pe aceasta tema (nu nulitate contract).

Ca fapt divers, cazuistica: o persoana cu deficiente de auz a vandut locuinta proprie crezand ca de fapt doar face un contract de girant pentru fiul lui si garantand cu apartamentul.

Necunoasterea cuvintelor juridice a dus la acest rezultat (lipsa interpretului). Contract declarat nul in acest caz insa in alt caz similar - introdusa tardiv contestatia.

Nu puteti invoca ca "necunoasterea legii nu absolva de vina" deoarece se incalca accesul la informare atata timp cat pentru persoana surda NU EXISTA INFORMATIA.

Totodata, strict juridic vorbind, legea SPECIALA prevede obligativitatea asigurari interpretului in relatia CU persoana surda. FARA NICI O EXCEPTIE. De ce ar face excetie un contract bancar?

Este o lege care protejeaza un interes general? Eu zic ca da.
A fost incalcata? Eu zic ca da.

De ce nu ar fi nul acel document?

Sper ca m-am facut inteles si sper ca nu v-am suparat. Este destul de greu de inteles din exterior.

Astept in continuuare opinii juridice daca sunt doritori.

Aticolul se refera la asigurare interpret, cand omului i se vorbeste si exista riscul sa nu inteleaga, nu cand citeste ca poate citi. Nu de interpret in sensul articolului are nevoie sa i se explice ce scrie in contract. Credeti ca daca venea un interpret sa ii citeasca, intelegea ceva ?
Nu aveti sanse de reusita cu o contestatie la titlu din acest motiv, dar nu aveti decat sa incercati.
Mai departe, pt o repunere in situatia anterioara, oricum , omul trebuie sa dea banii si cum nu ii da de bunavoie, va fi executat silit. Un nonsens speta.

Doamna gi-jane2, un astfel de raspuns asteptam insa va rog sa-mi permiteti sa contraargumentez putin (mai mult):

Va rog sa notati ca titulatura profesiei este de "INTERPRET autorizat al limbajului mimico-gestual [...]" si NU "TRADUCATOR".

Va garantez ca rolul interpretului este exact acela de a ii explica, nu de a ii "citi" (sunt unul dintre cei maxim 150 de interpreti autorizati la nivel national, parintii sunt surzi).

Incerc sa elimin de tot rolul "interpretari" si va rog sa va imaginati ca da, interpretul doar TRADUCE si atat apoi imaginati-va ca un auzitor vine sa ia un credit, primeste contractul, incepe sa citeasca si apoi pune intrebari: ce inseamna ipoteca? ce inseamna garantie mobiliara si imobiliara? ce inseamna DAE? Si tot asa.

Ofiterul de credite este obligat sa explice, corect?

Pe baza informatiilor primite decide semnarea sau nu (stiu, doar in teorie dar vorbim juridic si atat).

Ei bine, cum garantam ca persoana cu deficiente de auz a avut posibilitatea sa primeasca aceste informatii, fara interpret?

Asta este un punct de vedere.



Un alt punct de vedere este cel pe care l-am mai expus si in mesajul anterior: absolut orice este sau poate fi transmis in forma scrisa. In cazul acesta care mai este rolul acelui articol si al interpretului?

In plus, exista procese de constatare nulitate act in cazul neasigurarii TRADUCATORULUI in/dintr-o limba straina. Limbajul mimico-gestual este limbajul(limba) specific(a) persoanei cu deficiente de auz. De ce ar fi altfel in acest caz?

Revenind pe articolul de lege, exemplu contractului de credit mi-a fost cel mai la indemana, pe mine ma interesa mai mult strict juridic daca aceea prevedere legala indeplineste conditiile pentru a fi una care protejeaza un interes general. De aici se extrapoleaza catre nulitatea absoluta.

Legat de nonsensul spetei, am detaliat deja ca a fost executat silit si ca se afla in ultimele luni, hai 1 an de executare pana la strangerea creeantei. Intentionat am dat aceasta situatie tocmai pentru ca executarea a dus in mod sigur la cheltuieli mai mari decat suma primita initial.

Exemplu: a imprumutat 1000 de lei. A fost executat. Cu dobanzi, penalizari, cheltuieli de executare a dat deja 1800 de lei inapoi si mai are de dat 200 de lei. Asta inseamna un total de 2000 de lei. In cazul punerii in situatia anterioara ar insemna ca el trebuie sa dea inapoi 1000 de lei pe care i-a dat deja.

Ce se intampla cu diferenta de 1000 de lei? Se cere intoarcerea executarii?

Putem extrapola pe orice alta situatie doriti insa contractul de credit acoperea mai multe variante si incercam sa obtin cat mai multe informatii.

Cea mai importanta intrebare care ramane este, totusi: daca mergem pe varianta pe care o sustineti atunci care mai este rolul acelui articol?

Sa va spun si de ce insist pe aceasta intrebare desi aparent mi-ati raspuns:

Aticolul se refera la asigurare interpret, cand omului i se vorbeste si exista riscul sa nu inteleaga, nu cand citeste ca poate citi. Nu de interpret in sensul articolului are nevoie sa i se explice ce scrie in contract

Pe langa faptul (mentionat deja) ca aproape orice act se incheie in forma scrisa, toti cei care cunosc limbajul mimico-gestual stiu si sa citeasca si sa scrie. Repet, sa citeasca, nu sa inteleaga. Oricine stie literele poate citi un cuvant intr-o forma sau alta.

Deci, daca toti cei care cunsoc limbajul mimico-gestual stiu si sa "citeasca", atunci unde este rolul interpretului? Pentru acestia nu e necesar dupa cum spuneti iar pentru cei care nu stiu sa citeasca (implicit nu cunosc limbajul mimico-gestual) este inutil.

Va multumesc pentru timpul acordat citirii mesajelor mele kilometrice.