Legea 1 / 2000 s-a nascut cum s-a nascut, cu multa vointa poltiica si cu crasa ingnorare a principiilor de drept si constitutionale, si a fost si este grav disfunctionala in ceea ce priveste structurile de tip obsti, composesorate etc. lasand o ceata groasa si / sau vid legislativ privind legislatia aplicabila acestora, prevazand doar foarte vag ca judecatoriile acorda personalitate juridica si tin un registru al acelor forme de asociere si ca li s-ar aplica ceva legislatie interbelica ce la vremea respectiva era recunoscuta de statul roman... fara vreo precizare clara, vreo trimitere la cadrul legislativa actual, fiind de fapt evident ca toata legislatia care era in vigoare in perioada interbelica e abrogata si nu poate fi repusa in vigoare, si ca oricum are prevederi incompatibile cu actuala ordine de drept.... Dar asa a ramas din pacate Legea 1 / 2000 , cu diverse modificari ulterioare care nu au rezolvat problema, si a fost si a ramas un haos in domeniu....
S-au creat si grave confuzii de fond, tratand obstea sau composesoratul ca propietar al acelor terenuri, desi de fapt ar trebui sa fie doar o structura de administrare a acestora, proprietari devalmasi trebuind sa ramana persoanele fizice membre. Confuzia a fost sporita de prevederea legala privind emiterea de titluri de proprietate pe numele obstii si notarea ca atare in Cartea Funciara, desi era doar o modalitate tehnica pentru a desemna colectiv devalmasii, care putea fi cu sutele sau miile si a nu existe o lista nominala a acestora....
Se vede asta si prin statute de obsti, de exemplu
[ link extern ] .
Doctina si jurisprundenta continme mari controverse pe tema asta, unii sustin ca sunt aplicabile intr-adevar diverse acte normative vechi care erau in vigoare pe vremea infiintarii acelor structuri, ex, Codul Silvic roman din 1910 sau o lege austriaca sau maghiara din sec XIX pentru composesoratele din Transilvania sau Bucovina... dar e foarte neclar care sunt de fapt acele acte nromative, cum pot fi gasite, si ce prevederi ale acestora se pot considera inca aplicabile...
Alte instante si autori considera ca in lipsa de cadru legal specific, neputand fi de fapt aplicate acte normative foarte vechi sau straine care sunt demult abrogate si au prevederi multe incompatibile cu actuala ordine de drept, ar trebui aplicate prevederile generale din Codul Civil privind persoanele juridice si, prin analogie, prevederile din OG 26 / 2000 privind asociatiile si fundatiile, chiar daca de fapt obstile, composesoratele etc. nu sunt de fapt guvernate propriu-zis de OG 26 / 2000. Alte instante si autori au propus sa se ignore acele prevederi din Legea 1 / 2000 care ar trebui considerate desuete sau implicit abrogate si sa se considere ca si obstile si composesoratele etc. sunt ONG-uri ca altele si sa se aplice OG 26 / 2000 integral... Altele au propus sa se interpreteze ca nu se aplica deloc, nici prin analogie, prevederi din OG 26 / 2000, ci mai degraba cele privind asociatiile de proprietari, sau alte acte normative actuale fiind obstile si composesoratele structuri cu scop lucrativ, sau in tot cazul structuri de administrare in scop de beneficiu economic a unor elemente patrimoniale, si deci ca exista neta incompatibilitate cu OG 26 / 2000 care e gandita pentru alt tip de organizatii. De exemplu
[ link extern ] ....
A se vedea o discutie mai ampla si in
[ link extern ] /
In tot cazul, Legea 1 / 2000 nu prevede ea insasi o forma juridica disctincta si nu are prevederi proprii privind infiintarea, modificarea actelor constitutive, prevederi privind organizarea si functionarea acestor forme asociative, ci are mai mult norme de trimitere la alte legi, insa formulate foarte neclar, nelamurind de fapt ce norme juridice guverneaza organizarea si functionare si eventuale litigii etc.
Citat din Legea 1 / 2000.:
Art. 26 al.(1) ”Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: "obşte de moşneni", "obşte de răzeşi", "composesorat", "păduri grănicereşti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective.”
Art.27 ”Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului român în perioada anilor 1921 - 1946, în măsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare.”
Art.28 ”(1)În vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale.
(2)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.
(3)Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea, un statut în formă autentică sau certificată de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.
(4)Prin hotărâre judecătorească formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, redobândesc calitatea de persoană juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ţinut de judecătorie.
(5)Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor.
(6)Membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora.
(7)Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte.
(8)În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective.”