Mama și soțul ei mi-au donat un apartament la a cărui cumpărare am contribuit și eu. În eventualitatea unei succesiuni, care ar fi cota pe care ar putea-o primi cei doi frați vitregi ai mei?

Răspunsul depinde de ce s-a scris în sirul actelor pe care le-ați făcut (Nu știu ce s-a urmărit, dar orice îmi pot imagina că s-ar fi urmărit, putea fi gândit și în afara unui sir de donații, ținând cont de situația de fapt din speță).

Rezultatul pe care l-ar putea obține împreună variază între: zero, 1/8 și 1/4 din valoarea ap. - în funcție de cât de optimist sau de pesimit adaug eu oarece „valori” prea multelor necunoscutelor din ecuație. (mai degrabă s-ar putea întâmpla să fie 1/8).

Răspunsul concret depinde de cine moare primul, de cât de sărac moare donatorul (dacă va mai avea sau nu un alt bun de valoare în clipa morții, în afară de ceea ce a donat - altfel spus, depinde dacă donația încalcă sau nu rezerva succesorală) etc.

Donația făcută de părinți este una cu scutire de raport care nu mai include nici o clauza, in timp ce actul de donatie al meu prevede ca suma donata va fi folosită la achitarea primei rate pt apartament. Respectiv jumătate din prețul lui. Aceasta succesiune de acte a fost făcută pt a evita TVA-ul de 19 %, eu achiziționând in trecut un apartament cu TVA de5%. Sa presupunem ca mama mea decedează ultima, in acest caz care ar fi valoarea maxima pe care ar putea-o revendica ceilalți 2 frați vitregi ca rezerva succesorala dacă valoarea imobilului este de 50.000 euro. Mulțumesc pt ajutorul și profesionalismul de care dați dovada in răspunsurile oferite in cadrul tuturor discuțiilor de pe acest forum Doamna Nicoleta

Ecuația arată așa:

valoarea bunurilor existente în patrimoniul defunctului la data morții (activul brut al moștenirii)
minus
pasivul succesoral
= activul net al moștenirii

activul net al moștenirii
plus
valoarea donațiilor făcute de cel care lasă moștenirea (reunire fictivă, doar pentru calcul)
= valoarea masei succesorale în funcție de care se determină rezerva.

cota soțului supravietuitor = 1/4
rezerva soțului supravietuitor = jumătate din cotă = 1/8 (sau 2/16)
cota descendenților = 3/4 (cota fiecăruia = 3/8)
rezerva descendenților = 3/8 împreună = 3/16 rezerva fiecăruia.

Cele de mai sus seamănă puțin cu matematica și contabilitatea. Seamănă, dar nu răsar.

Pentru a afla în concret valoarea maximă pe care ar putea să o obțină cel care cere, ar trebui - mai în glumă, mai în serios - să „ponderați” cu ... literatura juridică citită sau mai puțin citită de către cel care cere vs. cel care se apără.

Partea „grea” din ecuația de mai sus este valoarea donației reunită fictiv (25.000 sau 12.500?)
Personal, aș fi tentată sa adun cu 12.500.

Însă, vedeți dvs. - și sper că aveți simțul umorului - când românul zice „m-am născut” eu pot să presupun, fără riscul de a greși, că l-a născut mama lui (că doar nu s-a născut el pe el însuși)

Dar dacă încep să presupun/să adaug de la mine ce lipsește din exprimările dvs. precum: „fiind donată de mine”. (Cui, mai exact?) sau „va fi folosită la” (De către cine, mai exact?) riscul de a greși este mare.

În plus, mai există și alte aspecte ce nu ar trebui neglijate. Bunăoară, cota de contribuție a soților nu se determina în raport cu un anume bun, ci în raport cu totalitatea bunurile comune. Obiectul donației făcute de dvs. este o sumă de bani, (întămplător) egală cu jumătate din valoarea imobilului, dar (juridic) este ... altă Mărie.