Fratele vitreg ne-a contactat pentru dezbaterea succesiunii după tatăl nostru. Ce se întâmplă dacă nici nu ne înțelegem și nici nu ne prezentăm în instanță, îi revine lui tot?

virgil1950 a scris:

tu nu ai inteles
sotia nu are drept la ce ce a mostenit sotul ci doar ce ce au facut impreuna ,doar copii mostenesc si mostenirea tatalui

Codul civil stabilește dreptul la succesiune a sotului supraviețuitor, indiferent daca bunurile sunt proprii sau comune. In speță, soția va avea dreptul la 1/4 din bunurile proprii ale defunctului și 5/8 din bunurile comune.

Atitudinea dvs. nu-i dintre cele mai bune.
Da. Puteți pierde și ceea ce v-a fost oferit de către fratele dvs. după tată.

Depinde cum acționați.
Când, mai exact, a murit tatăl dvs? (de curând ori de mai mult de un an?)
Aveți dovezi privind acceptarea (expresă sau tacită) a moștenirii după tatăl dvs?

Aveți grijă. Căci nu-i suficient să fiți copiii tatălui dvs. spre a fi și moștenitorii acestuia. Mai trebuie să și vreți. Iar voința aceasta trebuie să fie exteriorizată - în acte sau fapte pe care succesibilul nu le-ar putea face decât în calitate de moștenitor. Or, statul cu mâinile încrucișate nu face parte dintre ele.

Instanța n-o să vă bage în traistă în caz că nu vă prezentați.
Dimpotrivă.
Eu, dacă aș fi în locul fratelui dvs. după tată și aș fi nevoită să ajung și în instanță după ce m-am rugat de dvs. să rezolvăm succesiunea la notar, atunci ... v-aș lăsa și fără puținul oferit.
Altfel spus, dacă-i bâlci, păi bâlci să fie.

Dacă mai e loc de discuție, discutați cu fratele dvs. Dacă vi se pare puțin, negociați.


pentru @ virgil 1950,

Sunteți în eroare. Și ar fi preferabil să nu răspândiți impresii greșite.
Soțul supravietuitor (în speță soția) are drept de moștenire. Cota soțului supravietuitor (atunci când vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului) este de 1/4 din moștenire

Iar moștenire înseamnă transmiterea patrimoniului persoanei decedate...
Se transmite TOT ceea ce avea defunctul în clipa morții sale (cu excepția acelor drepturi care se sting prin moarte).
Nu are importanță de unde avea defunctul ceea ce avea în clipa morții sale.
Putea să aibă de la mama (prin moștenire) sau putea să aibă ... (metaforic, dar sugestiv exprimat) și de la vreun extraterestru aterizat în bătătură. = Nu contează!

În speță, „terenul cu o casă la tară (care este moștenire...)” reprezintă bunuri ale defunctului. Ele fac parte din moștenire și se transmit moștenitorilor lui:
1/4 soția supraviețuitoare
și 3/4 descendenții.
În speță ei sunt ... teoretic 3, dar practic ... ne lăsăm surprinși. Căci doi dintre ei se pregătesc să acționeze ca și cum n-ar vrea nimic din moștenirea tatălui lor, crezând că o să le pice vreo pară mălăiață din partea instanței.

Știu că discursul meu nu va fi pe placul dvs.
Dar e mai bine pentru dvs. să „dați cu pietre” în mine acum, decât să vă pară rău...