Pot reprezenta in prima instanta daca nu sunt in tabloul consilierilor juridici?

Raspunsul este DA.
In acest sens va va trebui o procura judiciara din partea persoanei pe care o reprezentati.

Av. Adrian Posdarie

Da daca mergeti la notar si vi se face o procura in acest sens.

bcfbmv a scris:

Buna ziua,
Am terminat anul acesta in iulie Fac. de Drept , nu sunt angajat nicaieri ca si consilier juridic, nu sunt inscris in tabelul consilierilor juridici, dar vreau sa stiu : pot apara o persoana fizica intr-un proces civil la prima instanta?
Va multumesc.

-- daca ar fi asa atunci nu ar mai intra poate nimeni in barou si asa anul acesta s-a intrat greu in avocatura, eu zic sa nu aveti neplaceri chiar grave asumandu-va profesia de avocat

bcfbmv a scris:

Buna ziua,
Am terminat anul acesta in iulie Fac. de Drept , nu sunt angajat nicaieri ca si consilier juridic, nu sunt inscris in tabelul consilierilor juridici, dar vreau sa stiu : pot apara o persoana fizica intr-un proces civil la prima instanta?
Va multumesc.

În conformitate cu prevederile art. 67 – 69 Codul de procedură civilă rezultă că mandatul poate fi dat fie unui profesionist în drept – avocat, fie unui neprofesionist mandatar, cel mult licenţiat în drept.
Aceste dispoziţii se referă la situaţia în care partea în litigiu este o persoană fizică. În cazul în care partea este persoană juridică, dreptul de reprezentare a acesteia revine fie avocatului, fie consilierului juridic, angajat al respectivei părţi – persoană juridică.
În ceea ce priveşte reprezentarea prin mandatar neavocat, din prevederile art. 67 – 72 Codul de procedură civilă, rezultă următoarele caracteristici:

− calitatea de reprezentant se dovedeşte prin procură; dacă însăşi cererea de chemare în judecată se face prin mandatar, aceasta trebuie să conţină precizare expresă în acest sens.

− procura trebuie să fie una ad litem (art. 68 alin. (1), teza 1 C.proc.civ. Asadar este vorba despre o procură în formă autentificată şi specială – din punct de vedere al conţinutului; dacă există totuşi o procură generală ea trebuie să cuprindă dispoziţie expresă, de natură ad litem (art. 67 alin. (2) C.proc.civ.)

− sfera de întindere a dreptului de reprezentare vizează toate actele procedurale, mandatul fiind presupus dat pentru toate actele judecăţii cu excepţia actelor procesuale de dispoziţie (renunţare, achiesare, tranzacţie) pentru care art. 69 alin. 1 C.proc.civ. instituie obligaţia de a exista o procură specială în acest sens; de altfel această limitare a dreptului de reprezentare se menţine şi în cazul în care mandatul este dat unui avocat.

– dreptul de reprezentare prin mandatar neavocat nu se manifestă şi în posibilitatea de a pune concluzii; cu anumite excepţii prevăzute expres şi limitativ ale art. 68 alin. (5) şi (6) C.proc.civ.

– conţinutul dreptului de reprezentare este mai larg şi în cazul reprezentării legale (în cazul când reprezentat este un minor) ori judiciare (având ca izvor o hotărâre judecătoreasca), căci nici în această situaţie – prevăzută de art. 70 Codul de procedură civilă – asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.

freeelis a scris:

bcfbmv a scris:

Buna ziua,
Am terminat anul acesta in iulie Fac. de Drept , nu sunt angajat nicaieri ca si consilier juridic, nu sunt inscris in tabelul consilierilor juridici, dar vreau sa stiu : pot apara o persoana fizica intr-un proces civil la prima instanta?
Va multumesc.

În conformitate cu prevederile art. 67 – 69 Codul de procedură civilă rezultă că mandatul poate fi dat fie unui profesionist în drept – avocat, fie unui neprofesionist mandatar, cel mult licenţiat în drept.
Aceste dispoziţii se referă la situaţia în care partea în litigiu este o persoană fizică. În cazul în care partea este persoană juridică, dreptul de reprezentare a acesteia revine fie avocatului, fie consilierului juridic, angajat al respectivei părţi – persoană juridică.
În ceea ce priveşte reprezentarea prin mandatar neavocat, din prevederile art. 67 – 72 Codul de procedură civilă, rezultă următoarele caracteristici:

− calitatea de reprezentant se dovedeşte prin procură; dacă însăşi cererea de chemare în judecată se face prin mandatar, aceasta trebuie să conţină precizare expresă în acest sens.

− procura trebuie să fie una ad litem (art. 68 alin. (1), teza 1 C.proc.civ. Asadar este vorba despre o procură în formă autentificată şi specială – din punct de vedere al conţinutului; dacă există totuşi o procură generală ea trebuie să cuprindă dispoziţie expresă, de natură ad litem (art. 67 alin. (2) C.proc.civ.)

− sfera de întindere a dreptului de reprezentare vizează toate actele procedurale, mandatul fiind presupus dat pentru toate actele judecăţii cu excepţia actelor procesuale de dispoziţie (renunţare, achiesare, tranzacţie) pentru care art. 69 alin. 1 C.proc.civ. instituie obligaţia de a exista o procură specială în acest sens; de altfel această limitare a dreptului de reprezentare se menţine şi în cazul în care mandatul este dat unui avocat.

– dreptul de reprezentare prin mandatar neavocat nu se manifestă şi în posibilitatea de a pune concluzii; cu anumite excepţii prevăzute expres şi limitativ ale art. 68 alin. (5) şi (6) C.proc.civ.

– conţinutul dreptului de reprezentare este mai larg şi în cazul reprezentării legale (în cazul când reprezentat este un minor) ori judiciare (având ca izvor o hotărâre judecătoreasca), căci nici în această situaţie – prevăzută de art. 70 Codul de procedură civilă – asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.

recomand a se studia cod proc. civ. comentat si adnotat, m.tabarca, gh. buta 2007 , univ. juridic, pag. 265 -271si urmatoarele, eu cred ca consilierul poate fi numai salariat ,in dom privat sau public , profesiune liberala in acest caz o are avocatul , este foarte bine argumentat in sursa amintita mai sus