asta este exact si parerea mea insa am auzit si opinii diferite . multumesc frumos pentru parerile voastre .
Eu nu inteleg: daca faptyitorul nu raspunde penal, ce sa mai poti face in actiunea penala? Eu spun ca nimic, ca e o cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale sau de incetare a sa.
Astfel, daca actiunea penala nu se poate exercita impotriva acelui minor, inseamna ca nu avem cum sa emitem nici vreo pretentie civila intr-o actiune penala impiedicata, neinceputa, inexistenta.
In consecinta, actiunea civila este singura care se poate derula, asta e parerea mea.
Evident, tineti cont ca nu sunt penalist si aruncati cu pietre moi in teoria mea.
Ce se poate face, se poate negocia.
Daca ambii parinti sunt plecati, copilul ala cu cine sta? Si face atatea nazbatii?
Plangere la protectia copilului in caz ca parintii nu repara prejudiciul.
E cu dus si intors, unii l-ar putea vedea ca santaj. Eu cred ca oricum ar trebui facuta o plangere, e clar ca acel copil n-o duce bine.
Dar... inainte de asta as actiona in sensul discutiilor cu minorul, cei ce-l ingrijesc si parintii sai. In ordinea asta si musai fara sa sar a vorbi cu vreunul.
Daca nu merge asa, actiunea se poate incepe la 2 ani si 11 luni; dupa mai am o perioada de procese si apoi inca 2 ani si 11 luni ca sa incep executarea.
Este iar argument de negociere: adica faptul ca 5 ani parintii aceia nu-si pot cumpara nimic pe numele lor, iar dupa copilului i se va executa primul salariu (risca vreo cativa ani buni, poate sa fie tinut in inceperi de executari si 10 ani!).
Succes la discutii! Pana la instanta...
Conform art. 14 din C.pr.pen., actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente.
Avand in vedere faptul ca faptuitorul este minor de 13 ani, in speta sunt incidente dispoz. art. 50 C.pen. respectiv minoritatea faptuitorului este o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei, astfel incat minorul nu va avea calitatea de inculpat chiar daca este vinovat de savarsirea faptei retinute in sarcina sa.
Pe cale de consecinta, nu va fi un proces penal, parintii sai nu pot avea calitatea de parte responsabila civilmente.
Potrivit art. 15 C.pr.pen., persoana vatamata prin savarsirea infractiunii se poate constitui parte civila numai in contra invinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente.
Conform art. 19 C.pr.pen., persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale suferite prin savarsirea infractiunii.
In speta, singura solutie este actiunea civila ce urmeaza a se timbra la valoare. ;)
OK, deci nu mai vorbim ca in speta data trebuia ca partea vatamata sa se constituie parte civila...
Era cel putin ciudat sa avem in desfasurare un proces penal fara... inculpat! Macar logic, daca nu legal, aveam un impediment in a intelege asa ceva!
Prin urmare, dosar civil cu plata taxei de timbru la valoare!
Pana atunci insa, notificari si discutii cu toate partile care au ceva interes in cauza.
Ceva interes nefiind tocmai un termen juridic, ma refer la interesul social... deci si cu bunicii etc.
Eu cred ca sansele sunt mult mai mari amiabil!