Tatal meu, care a decedat, avea de recuperat o suma de bani la momentul decesului de la un prieten de familie si asociat. Acesta din urma avea in posesie un imobil pe care urma sa-l vanda si sa returneze datoria.
In contextul situatiei, am decis sa nu mai astept ca acesta sa vanda si sa am ales varianta in care eu intru in posesia imobilului pe care urma sa-l revand.
M-am consultat cu 2 notari, si tinand cont de context, si anume faptul ca eu nu aveam disponibil echivalentul sumei pentru vanzare cumparare (si implicit pentru a face transferul de bani, chiar si ca o formalitate) si am mers pe varianta donatiei.
Fostul proprietar al imobilului are 2 copii, majori, care au participat la semnarea actului de donatie si au declarat (pe contractul de donatie, desigur) ca renunta la orice drept asupra imobilului supus donatiei.
Acum, impreuna cu potentialul client pentru vanzare, am decis sa mergem la un notar (alegerea personala acestuia) pentru a face actele, care s-a uitat pe fuga pe acestea si care a spus ca nu poate face actele, caci sigur poate fi atacata in instanta de catre mostenitori dupa decesul parintilor.
Sunt intr-un impas, situatia avand loc azi. am ales sa scriu pe forum, dar, daca sunt printre membrii acestui forum si avocati/notari de la care pot primi o consultanta oficiala, si isi pot oferi detaliile de contact, o voi face. Stiu ca forumul e doar orientativ, dar as vrea o a 2-a opinie, pe speta, daca e cu putinta.
Mentionez ca sunt din Bucuresti. Multumesc in avans pentru orice raspuns.
raluk0207
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Mențiunea aceea din contractul de donație....E cam "perla".
Notarul 2 are dreptate. De ce ?
Pentru ca potrivit Art. 956 din Codul civil:
Actele juridice asupra moştenirii nedeschise
Dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă, precum actele prin care se acceptă moştenirea sau se renunţă la aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar putea dobândi la deschiderea moştenirii.
A declara ca nu vei ataca o donație in conditiile in care donatorul traieste = a nu pretinde rezerva succesorala = pact asupra unei mosteniri viitoare și este lovit de nulitate absolută.
Asta nu inseamna ca actul dvs este neaparat in pericol.
Dacă tatăl lor mai are si alte bunuri din care să își întregească rezerva, donația dvs nu va fi supusă reductiunii.
Intrebare aditionala : daca la momentul deschiderii mostenirii, copiii aleg sa atace actul de donatie si sa aiba pretentii asupra cotei lor din imobil, pe cine vor ataca mai exact ? Pe mine, ca si beneficar al donatiei, sau pe proprietarul de vremea aceea al imobilului ?
raluk0207
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Nici unul nici altul.
Se "ataca" actul, nu proprietarul.
Mai exact, daca prin aceasta donatie le-a fost încălcată rezerva succesorala, donația se reduce.
Fie in natura, împărțindu-se efectiv terenul, fie prin echivalent. Adică va trebui să le achitați sulte.
Reformulez :
In cazul in care imobilul se va vinde, si va avea un alt proprietar la momentul acela, acesta va fi cel care care trebuie sa plateasca/ achite sulte ? Cu alte cuvinte, persoana care cumpara are vreun grad de risc?
Riscul de a fi redusă o donație inseamna:
- dupa ce moare donatorul, moștenitorii rezervatari (soția, copiii și părinții acestuia) pot solicita reductiunea in termen de 3 ani. Cat timp donatorul traieste, nu au ce face.
- acțiunea în reductiunea donatiei este admisibila doar daca donatorul v-a donat dvs tot și nu mai are niciun bun, din care rezervatarii să își satisfacă rezerva.
- "atacarea " unei donații presupune: angajarea unui avocat, taxa judiciară, onorariu expert, termene care pot dura ani și totul pentru o cota.
Donatie
lia28
In 2014 am primit prin donație un apartament de la fratele soțului, donatari fiind eu și soțul. In 2020 am vândut apartamentul, dar notarul cere la ... (vezi toată discuția)