buna ziua!!
SC la care lucrez este in procedura insolventei de la inceputul anului (din cate stiu in procedura generala).
Un numar de cca. 100 pers. am fost instiintati ca vom primi decizia de incetarea a CIM, prin posta, avand o perioada de preaviz de 20 zile lucatoare.
Anterior, adm. judiciar a trimis o adresa Sindicatului, prin care a informat ca s/a luat masura de mai sus in baza art. 86 alin. 6 din L.85/2006.
De asemenea, se mentioneaza ca plata salariilor compensatorii, stabilite in CCM, va fi mentionata in PLANUL de reorganizare, si acordarea acotora este conditionata de aprobarea planului de catre creditori.
intrebari:
1. Masura concedierii colective ( ca o consecinta a incetarii/restrangerii activitatii unor sectii in urma cu cca, 2 luni) poate fi dispusa de adm. jud. inainte de validarea planului de reorganizare si independent de existenta acestuia?
2. Avem indreptatirea sa-i cerem administratorului includerea in Plan a masurii de acordare a salariilor compensatorii?
3. Se poate contesta decizia de desfacere a CIM si la ce instanta? La instanta de dreptul muncii sau in cadrul dosarului de insolventa? Este obligatorie existenta unei ordine de prioritati in ceea ce priveste nominalizarea persoanelor disponibilizate?
4. In cadrul dosarului de insolventa, trebuie sa formulam cereri de inregistrare a creantelor ( salariile compensatorii) pentru a putea fi indreptatiti la plata acestora ulterior?
5.Independent de aceasta procedura, putem solicita AJOFM acordare unor sume cu titlu de creante salariale din Fondul de garantere cf. Legii nr. 200/2006?
Va multumesc anticipat tuturor celor care puteti sa-mi oferiti detalii ref. le cele de mai sus!!!
intrebarea 3:
decizia se poate contesta la tribunal in termen de 30 zile de la primirea acesteia.
de asemenea, contractul colectiv de munca la nivel national 2007-2010 prevede urmatoarele:
Art. 80. - (1) În situaţia în care disponibilizările de personal nu pot fi evitate, conducerea unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează a fi desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o formă de recalificare profesională în vederea ocupării unui post în aceeaşi unitate.
(2) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de muncă ori aceştia refuză locul de muncă oferit sau cuprinderea într-o formă de recalificare, conducerea unităţii le va comunica în scris termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă.
(3) Pentru situaţia în care se efectuează concedieri colective, părţile vor negocia acordarea de compensaţii băneşti cu respectarea prevederilor legale şi/sau ale contractelor colective de muncă aplicabile.
(4) La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv vor fi luaţi în calcul şi acei salariaţi cărora le-au încetat contractele individuale de muncă din iniţiativa angajatorului, din motive ce nu au legătură cu persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5 concedieri de această natură, cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei prevăzute la art. 79, lit. c), din prezentul contract.
Art. 81. - (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a) CIM ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu au cerut pensionarea în condiţiile legii;
c) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea măsurii de desfacere a CIM pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a) dacă măsura ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se desface contractul de muncă al soţului care are venitul cel mai mic, fără ca prin aceasta să se poată desface contractul de muncă al unei persoane care ocupă un post nevizat de reducere;
b) măsura să afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) măsura să afecteze numai în ultimul rând pe femeile care au în îngrijire copii, bărbaţii văduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii, pe întreţinătorii unici de familie, precum şi pe salariaţii, bărbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor.
(3) În cazul în care măsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de muncă, prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului, dacă măsura desfacerii contractului de muncă nu-i este imputabilă.
(4) În ipoteza în care două sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
Art. 82. - (1) Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea într-o perioadă de 9 luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului individual de muncă pentru motivele ce nu ţin de persoana salariatului are obligaţia să încunoştinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi să facă publică măsura.
(2) Salariaţii notificaţi în acest sens au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii comunicării, pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu privire la locul de muncă oferit.
referitor la intrebarea 4:
Art. 64. din legea 85/2006 prevede ---- (1) Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
Art. 20. - (1) Principalele atribuţii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 şi 35 şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi asupra existenţei premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile art. 138, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevăzute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) şi în condiţiile şi termenele prevăzute la art. 94;
e) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;
h) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;
l) încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;
m) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale;
n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta.
(2) Judecătorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuţii în afara celor stabilite la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute de lege în competenţa exclusivă a acestuia.
Art. 21. - (1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.
(11) În raportul prevăzut la alin. (1) se va menţiona şi remuneraţia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu menţionarea modalităţii de calcul a acesteia.
(2) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1).
(4) Judecătorul-sindic va soluţiona contestaţia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate.
___________
1. Da
2. Dumneavoastra puteti sa cereti orice instantei sau administratorului judiciar, insa va asigur ca platile compensatorii nu le veti primi
3.Puteti ataca decizia de desfacere a contrractului de munca la sectia specializata de litigii de munca, insa de pe acum va spun ca e un razboi pe care il pierdeti din start.
4.administratorul judiciar va va respinge cererea de inscriere la masa credala cu salariile compensatorii , si daca le va include in tabel ori le respinge sindicul ori il vor ataca ceilalti creditori. In jurisprudenta recenta, salariile compensatorii au fost asimilate accesoriilor creantelor celorlalte categorii de creditori si unele instante le-au respins (cam toate pe care le stiu eu)
5.Puteti apela la Fondul de garantare numai daca s-a ridicat dreptul de administrare al administratorului statutar. Lucru de care sincer ma indoiesc, dupa cum ati prezentat dvs. situatia de fapt.
Oricum succes
Citez din hotararea de deschidere a procedurii, postata pe Portalul instantelor de judecata, la informatiile legate de dosarul acestei cauze.
"Pe durata perioadei de observatie administratorul judiciar se va îngriji de redimentionarea organigramei ,astfel încît să corespundă acestei etape si va asigura continuarea activitatii în scopul obtinerii unui rezultat financiar cît mai bun posibil. Debitoarea va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, pe durata perioadei de observatie, in conditiile art 49 din lege. De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitoarei sau bunurilor sale, respectiv orice termene de prescriptie a acestor actiuni. În acest scop dispune comunicarea sentintei de deschidere a procedurii la instanta judiciara in a caror jurisdictie se afla sediul debitoarei, respectiv tuturor bancilor unde debitoarea are deschise conturi pentru a se suspenda eventualele actiuni judiciare.
Administratorul judiciar va mentine sau denunta contractele încheiate de debitoare în functie de necesitate si oportunitatea lor, iar acoolo unde se impune va solicita anularea actelor frauduloase încheiate în dauna creditorilor si a oricăror transferuri susceptibile de a prejudiciar drepturile acestora. Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificarte, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executoprii, respectiv a creantelor bugetare din titluri executorii necontestate în termenele prev.de legi speciale, pentru a se stabili legitimitatea, valoarea exactă si prioritatea fiecarei creante. Creantele constînd în obligatii care nu au fost calculate în valoare marte, fără sau a căror valoare este supusă modificatii, vor fi calculate de către administratorul judiciar si înscrie în tabel de creante cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii . Dispune ca administratorul judiciar sa intocmeasca si sa inregistreze la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitoarei in conditiile art 72 din lege. Interzice administratorilor debitorilor să înstrăineze actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitor, fara acordul judecatorului sindic. Dispune indisponibilizarea acestor valori mobiliare in registrele speciale de evidenţă sau în conturile înregistrate electronic.
Pana la data confirmarii unui plan de reorganizare, actiunile societatilor emitente in sensul Legii 297/2004 privind piata de capital, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre C.N.V.M.
Ordona tuturor bancilor la care debitoarea are disponibilitati in conturi sa nu dispuna de ele fara un ordin al administratorului judiciar, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi judiciare de la 4.000 – 10.000 lei (RON).
Bunurile instrainate de administratorul judiciar vor fi dobandite libere de orice sarcini. In temeiul art.1 lit.f din L.10/2001, privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv, administratorul judiciar va verifica dacă debitoarea nu detine bunuri mobile în patrimoniu care au fost preluate abuziv în perioada 1945-1989 si care pot face obiectul unor cereri de restituire în natură formulată de cei îndreptatiti. In baza art.7 ind.1 din OG.79/1999, ordonă organelor de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice să acorde concursul lor la îndeplinirea efectivă a atributiilor adm.judiciar. După rămînerea irevocabilă a hotarîrii de deschidere ,toate actele si corespondenta emise de debitor si adm.judiciar vor cuprinde în mod obligatoriu si cu caractere vizibile ,în limba română, encgleză si franceză mentiunea „ IN INSOLVENTA”,” IN INSOLVENCY” „EN PROCEDURE COLLECTIVE”. Obliga debitoarea sa puna la dispozitiai administratorului judiciar toate informatiile cu privire la activitatea si averea sa, precum si lisata cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate in cele, 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. In temeiul art 5 din HG 460/2005 si art 2 anexa 2.4 din ORD 1692/C/2006 o copie de pe hotararea de deschidere a procedurii se va comunica ORCB si in Buletinul procedurilor de insolventa. Fixeaza termen pentru prima adunare a creditorilor la data 8.03.2009 de prezidata de administratorul judiciar cu urmatoarea ordine de zi (art 3 anexa 3.1 din Ord 1692/C/2006): - prezentarea raportului intocmit de administratorul judiciar in conditiile art 59 si 54 din lege cu propunerea de continuare a perioadei de observatie sau de trecere la falimentprin procedura simplificata; - alegerea unui comitet al creditorilor format din 3-5 creditori in conditiile art 16 al 4 si art 17 din lege; - confirmarea administratorului judiciar desemnat provizoriu de judecatorul sindic sau alegerea unui alt administrator judiciar; - probleme diverse. La adunarea creditorilor vor participa si doi reprezentanti ai salariatilor. In temeiul art 18 din lege, dupa deschiderea procedurii, dispune ca adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitoarei sa desemneze un reprezentant (administrator special), persoana fizica sau juridica, care sa le reprezinte interesele. ...."
intrebare:
Din aceste informatii se deprinde ideea ca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare asa cum cere LG 200/2006?