Singurele rude ale unui defunct sunt verii primari. Au copiii unuia dintre ei, care este decedat, dreptul la moștenire?

Depinde cand au murit verii.
Dacă au decedat după persoana in cauza, sunt considerați moștenitori și ulterior prin retransmitere, cota lor este moștenită mai departe de copii. Sens in care, cu certificatul de mostenitor după defunctul respectiv, trebuie să se adreseze aceluiași birou notarial si sa suplimenteze masa succesorala după părintele lor.
Dacă verii au decedat înainte, copiii lor nu mai mostenesc nimic.
Masa succesorala va reveni doar verilor in viata.

Principala condiție pentru a moșteni este să fii VIU în clipa morții celui despre a cărui moștenire este vorba. (sau doar conceput și apoi născut viu, dar nu deja mort)
Condiția „să existe” este scrisă în art 957 C. civ. (Dar eu cred că și baba Zoia care aprinde lumânări pe la biserică știe că viii îi moștenesc pe cei morți, nu morții pe vii. Nu trebuie să fii avocat pentru asta. De aceea mă miră părerile împărțite)

Părerile împărțite ar fi putut să provină din modul în care ați formulat întrebarea folosind verbul „este” la timpul prezent. („unul dintre veri este decedat”).
În materie de moștenire ne raportăm întotdeauna la clipa morții celui despre a cărui moștenire vorbim.

Cum era, mai exact, în clipa morții celui despre a cărui moștenire vorbim? Era viu sau era deja îngropat/decedat?

Dacă era viu, atunci l-a moștenit pe defunct și, prin urmare, ceea ce el a moștenit ajunge, prin retransmitere, la copii lui.
Dacă era mort, atunci nu l-a moștenit pe defunct (pentru că nu mai exista/nu îndeplinea condiția „să existe” în clipa morții celui despre a cărui moștenire vorbim). Și dacă nu l-a moștenit, atunci nici copii lui nu au ce primi (din ceea ce el nu a luat).

E mai limpede așa?

V-ați referit la art 966 C. civ.
Acesta reglementează domeniul de aplicare al reprezentării succesorale.
(1) „Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului”.

Numai!
1. descendenții copiilor defunctului = nepoți de fiu/fiică ai defunctului, strănepoții de fiu/fiică ai defunctului și așa mai departe (fără limită în legea civilă, dar cu limită pusă de legile firii)
2. descendenții fraților și surorilor defunctului = nepoți de frate/soră ai defunctului, strănepoții de frate/soră ai defunctului...

După cum puteți observa, descendenții verilor primari ai defunctului nu sunt în acest text.
Ce sunt, mai exact, verii primari? Sunt descendenți ai mătușii/unchiului defunctului sau, altfel spus, sunt descendenți ai fraților și surorilor părinților defunctului.

Este necesară o mare atenție pe cuvinte. Și chiar și o schemă, căci omul zice „văr” și tu când pui pe hârtie îți iese ... „cuscru de cumătru vitreg” (un ceva fără legătură cu rudenia civilă).

În concluzie:

Copiii verilor primari nu pot veni la moștenire prin reprezentarea părintelui lor care era decedat la data morții celui despre a cărui moștenire vorbim.

Dacă părintele lor (=văr primar cu defunctul) era mort la data morții celui despre a cărui moștenire vorbim, atunci moștenitorii acestuia din urmă sunt doar verii lui primari care erau ÎN VIAȚĂ. Și atât. (fără vărul mort, fără copiii vărului mort).

Va multumesc tuturor, totul e clar acum!

Povestea continua in felul urmator:
Unul dintre verii cu drept de mostenire a deschis actiune in instanta pentru a finaliza aceasta succesiune, angajandu-si in acest sens un avocat.Au fost citati inca doi veri cu drept de mostenire, care la randul lor si-au angajat un avocat.Acesta din urma nu intelege ca noi nu avem dreptul la mostenire(in virtutea a ceea ce s-a discutat mai sus) si ne solicita copii de pe acte, zice dumneaei pentru a fi citati.Ba chiar recurge si la amenintari in caz ca refuzam sa i le dam. Avem vreo obligatie in a da actele?Are rost sa pierdem timpul prin tribunale daca tot nu avem nici un drept?
Inca o data, cu multumiri, apelez la bunavointa dvs.

Probabil vi le solicita in ideea ca părintele dvs e decedat. Si ca atare, moștenitori sunt doar verii in viața.