Separare mamă-fiică: care este calea juridică prin care, după ce ii voi cumpăra fiicei mele (32 de ani) o locuință, eu să nu mai am nici o obligație față de ea?

Buna ziua, sunt divortata si singura de 20 de ani si locuiesc impreuna cu fiica mea de 32 ani intr-un apartament de 4 camere.
Aceasta doreste sa vand apartamentul, sa ne separam, cumparand 2 spatii de locuit mai mici, pe numele fiecareia dintre noi.
Pana in prezent fiica mea nu a arata respect fata de nimic, fata de nimeni. locurile de munca le schimba de 2-3 ori intr-un an iar respectul fata de persoana mea este nul avand o atitudine brutala si vulgara de la varsta de 14 ani.
Nu este de acord sa trec ambele locuinte noi pe numele meu, cu toate ca are drept de mostenire dupa deces, fiind singurul meu copil.
Am experimentat pentru a vedea cum se descurca si i-am platit 3 ani chiria in alta parte dar 5 zile/saptamana era tot la mine invocand diferite motive.
Vrea o locuinta pe numele ei pe motiv ca are dreptul, fiind copilul meu, si ca nu mai poate astepta pana mor ca sa primeasca ceva.
Deoarece nu a dat dovada de suficienta maturitate pana in prezent, ma astept ca aceasta o sa vanda apartamentul , sau o sa il inchirieze sau mai rau sa il dea pe camata si tot la mine o sa vina. Intretinerea si reparatiile tot eu probabil ca voi fi nevoita sa le achit.
Deci, probabil voi avea inca o problema , si mai mare de rezolvat. Intrebarea mea este: legal care este calea juridica incat dupa ce ii voi cumpara ficei mele un spatiu de locuit pe numele acesteia , eu sa nu mai am nici o obligatie fata de aceasta chiar daca o sa vina la usa mea cu diferite cereri ( bani, intretinere, reparatii, sa doarma la mine, sau sa stea definitiv ptr ca nu il mai are, etc.)
Cred ca puteti intelege din putinele cuvintele scrise si vedea in ansamblu situatia delicata in care ma aflu de aproape 14ani, situatie din care nu stiu cum sa ies si sa ma si apar in viitor .
Ca parinti am face orice ptr copii nosti daca acestia ar arata intelegere si respect dar atunci cand suntem doar un sac de bani ptr ei, ce ar trebui sa facem??
Eu am obosit sa mai fac educatie la 32 de ani.
Vreau sa stea pe picioarele ei dar fara a imi transforma viata in viitor intr-un mare calvar, mai mare decat este acum.
Astept sfaturi legale, drastnice, ce pot fi aplicate si necontestate.
Multumesc anticipat!!!