Bună ziua!
Povestea mea este următoarea:
Mama mea a refăcut casa mătușii sale(sora bunicului),care nu avea alți moștenitori, nu a fost căsătorită, bunicul a murit și a avut-o doar pe mama. Mama după o viață grea cu tata spera să se retragă la țară la casa mătușii ,după moartea acesteia,mama era unic moștenitor. Din păcate după 2 ani de chin,cât am îngrijit-o pe mama, aceasta a murit,acum 7 ani.
Fratele meu a venit înainte să moară mama și a zis că lui nu-i trebuie nimic,doar un loc unde să-și lase bagajul când vine în țară. Mama mi-a zis să fac actele cu bătrâna (între mama și mătușă nu erau acte facute) pentru a-mi rămâne mie casa de la țară. Eu nu am făcut, deoarece o încurajam pe mama să nu se gândească la prostii, că va fi bine și va sta la țară, așa cum și-a dorit.
Tata făcea scandal că vrea și el trecut pe acte,dar mama nu dorea.Știa că eu am copil mic,cu tata e greu de locuit,sunt și bolnavă, cu soțul eram despărțită (nu divorțată) și a zis să fac ,contract de donație, în cazul în care divorțez să nu împart cu soțul nimic și să am unde sta.
După moartea mamei ,am făcut cu bătrâna act de donație cu condiția să o îngrijesc, să-i ofer toate cele necesare,să o înmormantez..etc. Tata a fost la notar,nu a semnat,dar era de față, au fost alți martori,o soră de-a mamei și o vecină de-a batrânei ce știau de dorința mamei. 2 ani de zile am îngrijit-o pe bătrâna, am plătit și vecina să meargă de mai multe ori pe zi la ea,am cumpărat tot ce avea nevoie, pampers, creme, medicamente, lemne, duceam mâncare,iarna mergeam dimineața, lăsăm copilul la grădiniță și plecam la țară să fac focul,să dau mâncare să o spăl, pe bătrâna și veneam seara.
Poate uneori nu luam copilului meu un biscuit pentru că se duceau banii pe cele necesare batrânei, care în ultimul an era ca un copil,îmi zicea "mama". La 2 ani de la moartea mamei,la 92 de ani a murit și bătrânica mea. M-am ocupat de cele necesare și asta a fost.
Tatăl meu când a văzut cât am cheltuit și chinuit a zis că putea fi palat că nu-i mai trebuia. Fratele meu a fost in fiecare an acasă după moartea mamei,dar nu a întrebat niciodată de casa de la țară, nemaizicând să-i ducă o pâine bătrâne,cât a trăit.
Acum după 7 ani de la moartea mamei, respectiv 5 ani de la moartea bătrânei s-a trezit că el știe că are moștenire la țară, că mama l-a luat și a pus faianță,gresie,a văruit și nu l-a plătit că pe un străin, ci mai puțin zicându-i că acolo va fi și a lui.
Acum mă amenința cu proces și că voi linge gardul,îmi arată el că voi pierde tot. Eu am plătit impozite, am făcut radierea,etc.
Intrebarea este:
Poate ataca Contractul de Donație? Și mai ales după atâta timp?
Mulțumesc!
Cel mai recent răspuns:
crisaly17 , utilizator
15:54, 30 August 2019