Părinții ma ameninta

Domnisoara, nu are rost sa va dam legi ca in ele nu scrie: daca o domnisoara nu vrea sa mearga la scoala, e vina prietenului.
Acolo scrie ca parintii sunt obligati, de exemplu, astfel: Art. 487. - Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
Observati ca e de trei ori enumerata scoala in acea fraza: educatia, invatatura si pregatirea profesionala.
Daca faceti ceva scoala, stiti si sa va cautati drepturile pe google. Altfel, mai greu cu drepturile.

Art. 493. - Părinții au dreptul și îndatorirea de supraveghere a copilului minor.
Asta inseamna ca nu puteti umbla pe unde doriti, parintii trebuie sa stie unde si cu cine sunteti.

Înapoierea copilului de la alte persoane
Art. 495. - (1) Părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ține fără drept.

Art. 496. - (1) Copilul minor locuiește la părinții săi.

Astea ultimele doua inseamna ca parintii dv. va pot lua ori de cate ori considera acasa de la prieten. El nu are dreptul sa refuze inapoierea. Daca parintii considera ca nu mai pot avea grija de dv., va duc la stat. Nu vreau sa va sperii, dar cunosc si cazuri de parinti atat de incapatanati incat si-au crescut copiii atat de incapatanati ca nu s-au mai inteles cu ei la adolescenta si, decat sa il lase sa se autodistruga, l-au dus la camin de copii. Il vizitau, se ocupau de el, dar acolo stiau ca pruncul merge la scoala. Si i-a durut inima, dar asta au inteles sa faca sa il salveze.

Scoala nu e optionala, e obligatorie. Striu ca e plictisitoare, este absolut grotesca pe alocuri, aveti mare dreptate. Dar la 15 ani ma asteptam totusi la putintica maturitate, nu la atitudini de bebelusi de gradinita, imi iau jucariile si plec.
Si eu m-am saturat de munca in unele zile, dar sunt matur si stiu sa decid mai bine decat sa fug in padure. dar, ma rog, legea spune ca esti matur la anumite varste pentru anumite decizii, nu inseamna musai ca toata lumea e.
Incercati sa cautati sa vedeti ce inseamna sa traiesti fara parinti la 15 ani, urmari sufletesti, trupesti... va mai ocupati timpul cu ceva util pentru dv., si autoeducarea e buna.

Daca deja ti ai inceput viata sexuala cu el...cu atat mai rau pentru el.
Mergi la școală si lasa pornirile astea copilărești, la 15 ani ar trebui sa stai cu prietenele, sa faceti temele, sa va ganditi ce faceti de sarbatori, in ce tabara sa plecati...nu la prostiile astea.
Nu.ti place scoala aceea, atmosfera de acolo...vb. cu parintii sa te muti la alta sau cauta alte activitatii pe langa.
Spre exemplu...cauta un ONG si fa voluntariat acolo, mergi prin spitale, creșe, etc. si vezi cum sunt, cum se simt copii de acolo si apoi decide ca nu mai vrei la scoala.