Speta abstracta: un conducator auto a carui alcoolemie depasea limita legala, dar care circula cu viteza regulamentara, a incercat sa evite o persoana aparuta in mod surprinzator pe directia sa de mers, iar in urma manevrei a ranit mortal un pieton care se deplasa regulamentar pe trotuar. In urma expertizei efectuate, s-a constatat ca accidentul ar fi fost provocat (foarte) probabil si de un conducator auto cu alcoolemie 0, dar ca alcoolemia a redus in mod substantial capacitatea de reactie a soferului. Ma intereseaza un singur aspect, prezumand corectitudinea celor constatate: stabilirea culpei. Mie imi sunt cunoscute doua teorii. Prima "elimina" elementul de culpa relevant (alcoolemie peste limita legala) si se intreaba daca si in aceste conditii s-ar fi petrecut accidentul. Exista in acest sens dubii (ca in cazul de fata), atunci isi gaseste aplicarea in favoarea conducatorului auto principiul in dubio pro reo. A doua teorie intreaba daca alcoolemia a cauzat o crestere a riscului producerii accidentului, raspunsul fiind afirmativ atunci cand capacitatea de reactie a fost diminuata ca urmare a consumului de alcool. In dubio pro reo se aplica potrivit acestei teorii numai atunci cand exista dubii in acest sens (al cresterii riscului). A doua teorie ajunge astfel mult mai repede la concluzia ca autorul a savarsit fapta din culpa. Ea este criticata printre altele, pe motiv ca ar transforma infractiunile de rezultat in infractiuni de pericol. Cunoasteti alte incercari (teorii) de abordare a acestei probleme, eventual sentinte judecatoresti? Va multumesc pentru raspunsuri la subiect.
Parerea mea este ca orice ar spune expertiza in cauza , O alcoolemie peste limita legala, diminueaza in mod cert capacitatea de a conduce, atentia, reflexele . Poate ca un conducator auto care nu ar fi consumat alcool, ar fi efectuat o manevra cu mai multa indemanare, evitand astfel uciderea pietonului. Eu nu cred ca se impune exonerarea de raspundere , intrucat in dubio pro reo nu isi gaseste aplicarea aici. Atat timp cat insusi faptul conducerii in stare de ebrietate este incriminat, este pentru ca o astfel de fapta prezinta pericol social, chiar si fara a se lua in calcul producerea unor evenimente in trafic. Cu atat mai mult, producerea accidentelor deja agraveaza raspunderea , deoarece in urma consumului de alcool se intampla evenimentul si deci are loc un rezultat al celei dintai fapte, consecinta ei.
"alcoolemie depasea limita legala" - "a ranit mortal un pieton ", consider ca este un concurs de infractiuni, avand drept urmare - ucidere din culpa. Sunt perfect de acord cu d-ul Lascoschi. Cu stima
Incerc sa reformulez intrebarea. Nu este necesar in cazul infractiunilor din culpa ca intre culpa (reprezentata aici de nivelul de alcoolemie) si rezultatul final (moartea pietonului) sa existe o legatura de cauzalitate? Nu este necesar ca tocmai pericolul pe care conducerea in stare de ebrietate il produce sa se regaseasca in rezultatul final? Rezultatele celor doua teorii sunt diferite pentru ca ele aplica principiul "in dubio pro reo" in locuri diferite: prima in ceea ce priveste raportul cauzal intre culpa si rezultat (si aici expertiza ne spune ca si un conducator cu alcoolemie zero ar fi cauzat foarte probabil accidentul) si a doua in ceea ce priveste creserea riscului producerii unui accident (si aici e clar ca riscul a fost amplificat si de aceea nu opereaza acest principiu). A doua teorie e mai usor de aplicat in practica dar creeaza o oarecare confuzie intre infractiunile de rezultat si cele de pericol. Din punctul meu de vedere, este o "lupta" intre argumente si ratiuni juridice care stau la baza unei norme. Nu cred ca putem in orice conditii retine o infractiune din culpa (de rezultat) doar pentru ca faptuitorul a avut un comportant inadecvat, sanctionat de alte norme penale.
Accident
adrianaady31
Buna ziua! Am un prieten care acum trei ani a avut un accident cu masina. din care persoana accidentata a decedat. Din pacate candi s a luat alcoolemia a avut ... (vezi toată discuția)